Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, s-a „ascuns” după femeile și copiii de la bordul avionului, ca să poată ajunge în Republica Moldova. Despre aceasta a scris pe blogul „Radio Svoboda”, jurnalistul ucrainean Vitalii Portnikov, citat de IPN. „Acesta se acoperă cu grija sa față de femei și copii, pasageri ai avionului, viața cărora ar fi fost în pericol ca urmare a deciziei Bucureștiului. Însă, lui Rogozin nu i-a venit în cap să nu se urce la bordul unei curse, știind că se află sub mai multe sancțiuni. Femeile și copiii, trebuiau să servească pentru acesta scut viu, cu ajutorul căruia urma să ajungă în Moldova și să marcheze ziua ocupanților”, mai menționează jurnalistul.
Pe de altă parte, jocurile în care este atrasă Republica Moldova în ceea ce ține de relațiile cu Federația Rusă pot duce la un mare pericol pentru pacea de pe Nistru, este de părere analistul politic Ernest Vardanean. Potrivit IPN, el a mai opinat în cadrul unei emisiuni de la postul NTV Moldova, că Republica Moldova nu trebuie să joace în jocuri străine, dar trebuie să se ocupe de propria bunăstare - „În interiorul țării, nu suntem lăsați să ne ocupăm de economie și de asigurarea unei vieți decente pentru cetățeni. În plan regional, suntem împinși spre încălcarea acestei păci fragile care s-a stabilit”. Și Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și Securitate, Valeriu Ostalep, a spus în cadrul aceleiași emisiuni că acțiunile autorităților moldovenești au fost destul de previzibile și au fost regizate. „Toate aceste provocări ieftine, toate aceste elemente sunt parte a unui joc de amploare, din care face parte nu doar Moldova”.
Despre episodul Rogozin scrie și editorialistul ziarului bucureştean „Adevărul” Cristian Unteanu. El este de părere că e vorba de „o provocare deliberată din partea lui Rogozin”. Editorialistul consideră că oficialul rus știa că nu va fi lăsat să ajungă în Republica Moldova, dar intenționat a vrut să folosească acest prilej pentru a critica sancțiunile Occidentului și să demonstreze efectele acestora. Până la urmă, Cristian Unteanu crede că România a procedat corect, având în vedere angajamentele internaționale asumate, în condițiile unui „Război Rece vizibil pe frontiera dintre NATO/UE și Federația Rusă”.
Jurnaliștii de la ziarul Adevărul au stat de vorbă și cu analistul politic rus Andrey Devyatkov. Potrivit lui, împiedicarea lui Rogozin de a ajunge în Republica Moldova pare mai mult o acțiune locală, comună a Bucureștiului și a Chișinăului. „Nu este un secret că între PSD din România şi PDM din Republica Moldova există relaţii foarte strânse. [...] Occidentul are mari semne de întrebare faţă de regimurile politice din Moldova, din România şi din Ucraina, motiv pentru care occidentalii înţeleg foarte bine că, prin intermediul incidentelor şi iniţiativelor geopolitice, aceste ţări încearcă să sustragă atenţia comunităţii internaţionale de la problemele lor interne”, este de părere analistul politic de la Moscova Andrey Devyatkov.
Analistul politic din Federaţia Rusă, Stanislav Belkovski, a comentat pentru postul de radio Echo Mosckvy, citat de adevarul.ro, că „Rogozin este curierul care duce banii Rusiei către forţele politice susţinute de Kremlin în Republica Moldova”. În opinia analistului, ultimele dispute pe subiectul transnistrean ar putea fi provocate intenționat, și că de ele cineva ar putea avea nevoie înainte de alegerile prezidențiale care vor avea loc anul viitor în Rusia. „Există îngrijorări că este nevoie de o mișcare geopolitică înainte de alegerile prezidențiale”, mai ales că Putin, în opinia analistului, „este concentrat mai mult pe politica militară internaţională, decât pe politica internă” a Rusiei. Stanislav Belkovskii crede că Putin ar vrea să revină la planul Kozak din 2003, care presupune federalizarea Republicii Moldova cu includerea regiunii transnistrene ca subiect al federației cu atribuții speciale.
Igor Munteanu, director al IDIS „Viitorul”, scrie într-o analiză publicată de ziarulnational.md că „este foarte urât faptul că autoritățile Republicii Moldova manifestă ezitări la sancțiunile internaționale ale UE și SUA în privința unor oficiali interziși ca urmare a politicilor agresive ale Federației Ruse în Ucraina și Georgia”. Potrivit analistului, ne-alinierea Republicii Moldova la aceste sancțiuni ale partenerilor săi, UE și SUA, vorbește mult mai mult decât acțiunile propagandistice ale autorităților diplomatice. „Lipsa de voință politică la asumarea unor angajamente depline în materie de acțiuni solidare pe plan internațional arată adevărata față a politicilor interne ale Guvernului Republicii Moldova”, mai scrie Igor Munteanu.
Dacă Uniunea Europeană va stopa toată finanțarea către Republica Moldova, vor fi paralizate o serie de reforme, este de părere politologul Dionis Cenușa. Într-un articol analitic, semnat pentru Agenția de presă IPN, Dionis Cenușa crede că dacă asistența Uniunii Europene de 100 de milioane, alături de celelalte ajutoare financiare ale partenerilor de dezvoltare vor fi suspendate vor avea de suferit în primul rând „o serie de reforme sectoriale, printre care dezvoltarea rurală și agricultură, educația vocațională și sectorul energetic”. O asemenea decizie va însemna că Acordul de Asociere urmează să fie pus pe regim de așteptare ceea ce ar putea afecta inclusiv interesele Uniunii Europene în Republica Moldova, mai adaugă politologul, potrivit căruia înghețarea finanțării trebuie să fie un instrument de pedeapsă a votului mixt.
„Planul secret al guvernării”, este titlul unui editorial publicat de tribuna.md și semnat de Dumitru Spătaru. Autorul crede că guvernarea a votat pentru sistemul electoral mixt din două motive. În primul rând, „actuala guvernare face tot posibilul pentru a concentra cât mai multă putere în mâinile socialiştilor în schimbul unei anumite protecţii din partea acestora ulterior”. În al doilea rând, s-ar putea ca „prin aceste cedări, cei de la putere doresc să adoarmă vigilenţa socialiştilor şi personal a lui Igor Dodon. Iar atunci când socialiştii se vor vedea deja învingători, guvernarea îi va distruge printr-o lovitură puternică şi bine ţintită”, mai sugerează autorul, potrivit căruia una dintre aceste ipoteze ar fi planul secret al guvernării.
