Într-un editorial pentru deschide.md, Iulian Chifu scrie că în ultimele săptămâni, la nivelul puterii s-au înregistrat un număr de acțiuni inexplicabile, ilogice sau iraționale. Autorul notează aici încăpățânarea de a menține ideea votului mixt, indiferent de câte proteste și costuri generează la nivelul societății civile, opoziției, Comisiei de la Veneția și a UE. În opinia lui Iulian Chifu acest lucru pare o perdea de fum la adăpostul căreia să se desfășoare procese mai importante, reforme invizibile, cât timp opoziția și societatea civilă își consumă resursele și suflul pe o temă marginală și fără miză. În continuare, scrie autorul, mai e povestea expulzării diplomaților ruși și cazul ciudat al reluării aprovizionării cu energie din regiunea separatistă. „Motivația la sistare și cea de la reluarea aprovizionării, creează confuzie lesne de speculat de către orice în plan practic și de către războiul informațional rus. Și face trimitere spre înțelegeri ascunse sau jocuri pentru profit personal.” În opinia editorialistului, transparența poate expune acțiuni și gesturi greșite, poate atrage critică, dar acesta e fundamentul bunei guvernări și așa se construiește încrederea publică.
Tribuna.md publică un editorial semnat de Dumitru Spătaru, în care acesta se adresează Maiei Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate. Autorul susține că Maia Sandu nu face nimic din ceea ce ar putea fi catalogat drept luptă cu puterea, nimic din ceea ce ar fi însemnat oferirea de alternative societății la gogomăniile turnate cu nemiluita peste oameni de actuala guvernare, scrie Dumitru Spătaru. În opinia sa, oamenii, care şi-au pus toată încrederea în Maia Sandu la precedentele alegeri prezidenţiale, acum s-au pomenit abandonaţi, lăsaţi faţă în faţă cu guvernarea şi cu existenţa lor mizeră. Editorialistul lansează ideea că în lipsa unor acțiuni, lidera PAS ar putea repeta soarta lui Iurie Leancă, care, așa cum notează autorul, de la „cel mai influent politician din Moldova” a ajuns la limita anonimatului politic.
Agenția de presă „IPN” publică un comentariu semnat de Dionis Cenușa despre rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană. Autorul scrie că ritmul cu care președintele Dodon derulează agenda sa pro-rusă surprinde opinia publică internă, dar și partenerii occidentali. Astfel, în doar 6 luni, Dodon a avut deja cinci întrevederi cu Vladimir Putin. Deși în Moldova funcția de președinte are atribuții nesemnificative, continuă analistul, Moscova îl ajută pe Igor Dodon să creeze impresia că președinția sa este net superioară președințiilor precedente. În realitate însă, susține Dionis Cenușa, succesul lui Dodon în relația cu Rusia este proporțional gradului de acomodare față de interesele ruse în Moldova. Mai mult ca atât, notează autorul, deciziile legate de amnistierea migranților sau readucerea anumitor exportatori moldoveni în Rusia sunt puternic politizate și depind de bunăvoința liderilor politici ruși. Dionis Cenușă crede în același timp că mișcarea spre Est a președintelui Dodon nu afectează practic deloc integrarea europeană, deoarece îi lipsește componenta normativ-legală, în prezent controlată de o guvernare orientată spre UE. Nici memorandumul de cooperare cu Uniunea Economică Euroasiatică și nici statutul de țară membru în Uniunea Euroasiatică nu pot împiedica agenda europeană, care depinde în mod direct de performanța tandemului Guvern-Parlament. Totuși, socialiștii insistă extrem de mult pe relația cu Rusia și integrarea euroasiatică, încercând să imunizeze opinia publică împotriva ideii că Moldova va avea de pierdut dacă va fi alături de Uniunea Euroasiatică, mai remarcă autorul.
Radio Chișinău îl citează pe analistul Vlad Țurcanu, care se referă la proiectul de lege al Partidului Democrat pentru combaterea propagandei ruse la TV. Potrivit analistului, în condițiile în care propaganda rusească invocată este atât de subtilă și diversificată, abordarea lui Vlad Plahotniuc, concentrată exclusiv pe eliminarea așa-numitor programe de știri din spațiul audiovizual ar fi una fantezistă, neprofesionistă, și la rândul ei manipulatorie. Și asta pentru că, notează în continuare fostul consilier prezidențial, rămân talk-show-urile rusești, unde punctele de vedere alternative lipsesc sau sunt mimate; concertele în care sunt prezentate exclusiv vedetele rusești, care țin conectați cetățenii moldoveni la cultura și spațiul informațional rusesc. După aceea, filmele artistice și documentare propagandistice despre Occident și Marele Război pentru Apărarea Patriei. Toate acestea rămân. Cum să dispară în aceste condiții propaganda rusească? se întreabă Vlad Țurcanu. El susține că ar trebui să se voteze o lege nouă, nu să se cârpească actualul Cod al Audiovizualului. „Și e nevoie și de o coparticipare a tuturor instituțiilor relevante - de la Consiliul Audiovizualului, SIS, alte instituții și Parlamentul care dă legi dar nu se oprește aici, dar trebuie să monitorizeze acțiunile instituțiilor statului. CCA asistă impasibilă la un dezmăț propagandistic la care este supusă Republica Moldova”.
