Într-un editorial pentru Deschide.md, Iulian Chifu scrie despre evoluția Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, anume despre ceea ce el numeșteo împingere a sa în extrema stângă și o izolare a sa în spectrul politic civilizat, modern.
În cazul lui Igor Dodon, e de părere Chifu, prima sa greșeală fundamentală este aceea că s-a declarat, s-a comportat și a acționat ca și cum ar fi doar președintele alegătorilor săi.
Fuga la extremă, numește editorialistul cea de-a doua greșeală și scrie că Igor Dodon a început să practice un pro-rusism exhibiționist, marcat prin dese deplasări în Rusia, iar angajarea în trena Moscovei nu au fost lucruri acceptabile pe termen mediu cetățenilor Republicii Moldova, constată Iulian Chifu.
El mai notează că fără instrumente, dar cu ambiții nemăsurate, Igor Dodon nu știe nici să se oprească la timp, acolo unde o anumită bătălie nu poate fi câștigată. Forțează, agresează, presează, vrea tot mai mult, escaladând, acolo unde jocul e pierdut deja. Și trădând orgolii și ambiții personale, ignorând, în schimb, elementele necesare cetățeanului, încheie autorul.
„Unii funcționari din Republica Moldova nu mai sunt oameni”, este titlul unui editorial de pe Moldnova.eu, semnat de George Damian. Autorul se referă la cazul înregistrările făcute publice de Procuratura generală din care se vede cum Andrei Braguța a fost bătut cu cruzime de colegii de celulă, iar inspectorii de gardă nu au intervenit pentru a-i opri. „Agresorii experimentează lovituri cu calm, detașați. Când obosesc se așază și discută, probabil schimbă impresii, își laudă unul altuia tehnica de lovire, împărtășesc experiențe. Gardienii în continuare privesc spectacolul pe vizetă fără să intervină. Probabil și pe ei îi interesează cât mai rezistă cel bătut.”, scrie George Damian, în opinia căruia aici nu mai e vorba de o „corecție” tolerată de autorități între pușcăriași. Autorul susține că locul omului cu afecțiuni psihice era într-un spital – însă „sistemul” justiției din Republica Moldova este interesat de hârtii, nu de protejarea oamenilor. „Fiecare om din lanțul decizional care l-a aruncat în mormânt pe Andrei Braguța are o explicație – și este ferm convins că este nevinovat. Judecătorii, procurorii, ofițerii de poliție, avocații, medicii – toți sunt acoperiți de hârtii și regulamente”, conchide editorialistul.
Jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie într-o corespondență pentru Deutsche Welle că Eugen Sturza a ajuns marți în fotoliul de șef al Armatei datorită unui dribling juridic nemaipomenit, executat de Guvern și Curtea Constituțională. Autorul notează că magistrații Curții Constituționale au stabilit că refuzul președintelui de a numi un ministru, propus în mod repetat de Guvern, justifică inițierea procedurii de suspendare din funcție a șefului statului. Însă, așa cum remarcă Vitalie Călugăreanu, Parlamentul, controlat de o majoritate loială liderului PD, oligarhul Vlad Plahotniuc, nu se grăbește, însă, să-l suspende pe Dodon. Aceasta ar presupune organizarea, în cel mult o lună, a unui referendum pentru demiterea sau păstrarea în funcție a actualului președinte, iar potrivit sondajelor, probabilitatea ca plebiscitul să-l avantajeze pe Dodon este destul de mare. Așa că nu s-a mers pe această cale, ci pe suspendarea lui Igor Dodon doar pentru episodul privind învestirea lui Eugen Sturza de către președintele Parlamentului, Andrian Candu, în rol de președinte interimar, constată autorul.
Portalul Noi.md publică un articol despre reglementarea conflictului transnistrean, semnat de Victor Surugiu. Acesta notează că pe parcursul a peste 20 de ani, în cadrul formatului pentalateral al procesului de negocieri nu a fost atins niciun acord care ar putea fi considerat drept un pas spre reîntregirea ţării. În cadrul numeroaselor negocieri cu participarea mediatorilor şi observatorilor nu s-a reuşit obţinerea unui compromis privind statutul Transnistriei. În special, au suferit eşec ideile reglementării problemei transnistrene prin federalizare (2002) şi „federaţie asimetrică” (2003), precum şi cu ajutorul „Memorandumului Kozak” (2003) şi a „planului Iuşcenko (2005). „Ulterior, procesul de reglementare paşnică a intrat în stagnare. Rusia şi Occidentul, în pofida disponibilităţii afişate de a coopera în cadrul procesului de negocieri în formatul „5+2” şi a interesului faţă de soluţionarea conflictului, demonstrează viziuni diferite asupra căilor de obţinere a compromisului”, mai scrie autorul.
Jurnaliștii de la portalul Anticorupție.md scriu că după judecători, și procurorii intră în alegeri pentru selectarea membrilor în principalul organ de autoadministrare, pe 17 noiembrie urmând să fie organizată Adunarea generală a procurorilor pentru selectarea noii componențe a Consiliului Superior al Procurorilor. Reporterii menționează că deocamdată nu a fost stabilit termenul de depunere a candidaturilor pentru funcțiile de membru, însă a fost constituită comisia care va organiza alegerile și din care fac parte Eduard Bulat, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al Procuraturii Generale, Eduard Varzar, adjunct al procurorului Anticorupție, Oxana Cazacu, Dumitru Rața și Octavian Lazarev, procurori din cadrul Procuraturii mun. Chișinău.
Potrivit Regulamentului Adunării generale a procurorilor, scriu autorii materialului, procurorul candidat la funcţia de membru în CSP sau colegiile sale trebuie să întrunească, cumulativ, următoarele condiţii: să se bucure de o reputație ireproșabilă și să nu dispună de sancțiuni disciplinare nestinse.
