Linkuri accesibilitate

Spre deosebire de celelalte țări ale Parteneriatului estic, R Moldova a rămas mai degrabă în umbră (Dionis Cenușă/IPN)


Chioșc de ziare la Chișinău

Revista presei matinale

Comentatorul politic Nicolae Negru se referă în Ziarulnational.md la semnarea, sâmbătă, a celor patru decizii protocolare la Tighina. În opinia lui, evenimentul poate fi privit din două unghiuri: fie „ca o „reintegrare pe furiș”, fie ca o pregătire către acceptarea și recunoașterea de facto a „statutului special” federativ pentru Transnistria. Negru crede că Moscova ar avea motive serioase „să împingă Transnistria cu „statut special” în brațele R. Moldova federalizate în prealabil. Aceste motive ar fi trei. Primul ar fi legat de soarta Crimeei. Ocupaţia peninsulei i-a adus Moscovei sancțiuni grele și izolare din partea SUA și UE. „Cedarea” Transnistriei în schimbul recunoașterii, fie și tacite pentru început, prin ridicarea sancțiunilor, a acestei anexări ar prezenta o „afacere” bună pentru Rusia, crede analistul. Negru vorbeşte în continuare despre consolidarea curentului unionist în R. Moldova, la fel, Ucraina a oprit tranzitul rus spre Transnistria, iar acestea ar fi alte două motive care ar face Kremlinul să se grăbească în găsirea unei soluții pe Nistru în condițiile în care Transnistria nu îi mai este de mare folos, ci, dimpotrivă, îi poate cauza o pierdere irecuperabilă: plecarea definitivă a Republicii Moldova din sfera ei de influență.

Într-un articol pe aceeaşi temă publicat pe portalul Moldnova.eu, Ion Surdu observă că semnarea celor patru decizii protocolare între Chișinău și Tiraspol, cu două zile înainte de noua rundă de negocieri în formatul 5+2 de la Viena, coincide și cu alte decizii politice luate la Chișinău. Este vorba despre alocarea a două circumscripții uninominale pentru Transnistria la următoarele alegeri parlamentare în baza sistemului electoral mixt, care ar urma să facă ca Tiraspolul să aibă doi deputați în Parlamentul R. Moldova. Autorul articolului mai observă că semnarea documentelor a coincis cu amânarea examinării cererii privind retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului la ONU.

Comentatorul politic Petru Bogatu alege pentru comentariul lui de pe portalul Deschide.md tema republicii prezidențiale pe care și-o dorește Igor Dodon. Ar fi „o ficțiune politică de doi bani” și „un basm pentru nerozi”, crede Bogatu. El găseşte „imprevizibil și riscant” regimul prezidențial pentru care optează şeful statului, deoarece se situează la limita dintre democrație și autocrație. În comentariul său, Bogatu mai afirmă că republica prezidențială ar fi „cireașa otrăvită de pe tortul speranțelor deșarte” pe care Igor Dodon l-ar „comercializa cu nesăbuință”, „o marfă ucigătoare, ce ar putea transforma un popor de oameni liberi în unul de servitori”.

Comentariul lui Dumitru Spătaru de pe portalul Tribuna.md analizează şansele referendumului privind anularea sistemului electoral mixt asupra căruia insistă societatea civilă. Probabilitatea ca acesta să fie organizat este foarte mică, crede autorul. Există și o mulţime de pietre subacvatice care fac foarte posibil eşecul idei, în acest sens, Spătaru face referire la o serie de prevederi ale legislației electorale și concluzionează că, în termeni legali, organizarea referendumului anunţat de societatea civilă până la următoarele alegeri parlamentare este prea puţin posibilă. Totuși, iniţiatorii pot încerca să determine legiuitorii să fixeze data alegerilor parlamentare următoare nu în toamna anului 2018, ci la finele lui februarie 2019, scrie autorul.

Pe site-ul Deutsche Welle - dw.com - apare un interviu al comisarului UE pentru Politică de Vecinătate, Johannes Hahn, în care acesta este întrebat despre solicitarea Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei legată de „pași mai concreți în vederea aderării la UE”. „Cele trei au încheiate acorduri de asociere cu UE, iar acum accentul trebuie pus pe implementarea și aplicarea efectivă a lucrurilor care au fost convenite”, este răspunsul comisarului european. „Este, deci, vorba despre a face. Dacă reuşim acest lucru împreună cu partenerii noștri din est, impactul asupra nivelului de trai al oamenilor din această regiune va fi imediat. Perspectiva stabilității, prosperității și păcii s-ar îmbunătăți. Cred că asta contează cu adevărat pentru cetățenii acestor ţări”, a declarat Johannes Hahn. Oficialul european a mai spus că ușa spre UE este întotdeauna deschisă, subliniind că s-au făcut multe lucruri, dar trebuie făcute și lucrurile deja convenite.

Politologul Dionis Cenuşă notează în comentariul său despre recentul summitul al Parteneriatului Estic, publicat pe site-ul agenției IPN, că, spre deosebire de celelalte țări ale Parteneriatului Estic, Republica Moldova a rămas mai degrabă în umbră. Politologul observă că UE nu a inclus nimic nou referitor la Republica Moldova în Declarația summitului, iar principalul avantaj pentru Republica Moldova rezultă din angajamentul UE pentru aprofundarea reformelor. „/…/ Declarația reiterează faptul că accesul la asistență financiară va fi condiționat cu reforme concrete. Deci, principiul de condiționalitate va domina procesul de reformă, fără vreo abatere”, notează Dionis Cenușă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG