Linkuri accesibilitate

Pașii lui Dodon în direcția Rusiei devin tot mai consistenți (Dionis Cenușă/IPN)


Revista presei matinale de la Chișinău.

Jurnalistul Dmitri Ciubașenco, vicepreședintele formațiunii politicr Partidul Nostru, semnează o analiză politică în ziarul rus „Nezavisimaia Gazeta” în care se referă la cele o sută de zile de la învestirea lui Igor Dodon în funcția de șef de stat. Ciubaşenco vorbeşte despre acutizarea unei dualităţi a puterii în stat în Republica Moldova în această perioadă şi despre speranţa lui Igor Dodon ca formațiunea sa va obține majoritatea la viitoarele alegeri parlamentare. Autorul crede că Moscova îl favorizează în mod impresionant pe noul președinte al Republicii Moldova, pe când pe Plahotniuc îl tratează ca pe persona non grata în Rusia. El numeşte relațiile moldo-ruse actuale „relații ruso-dodoniste” şi observă că politica externă a Republicii Moldova este împărțită de Dodon și Plahotniuc: primul a monopolizat relațiile cu Rusia, iar guvernarea – cele cu Occidentul și țările vecine. Aceeași distribuire de influență se resimte, potrivit lui Ciubașenco, și în relația cu Transnistria.

Dacă UE nu va reuși să devină mai principială și mai exigentă în raport cu autoritățile moldovenești, atunci reformele ar putea stagna, amplificând tentațiile pentru vectorul euroasiatic foarte slab cunoscut. Avertizarea aparţine politologuuil Dionis Cenuşa. Într-un comentariu publicat pe site-ul agenției IPN, acesta observă că politica externă a Republicii Moldova oscilează fără pauze ca urmare a inițiativelor președintelui Igor Dodon, menite să împingă țara în direcția estică, iar schisma geopolitică, deşi devine tot mai pregnantă, este puternic subestimată. Președintele Dodon, potrivit lui Cenușa, face tot posibilul pentru a apropia Republica Moldova de Rusia, în schimbul unor dividende politice din partea Moscovei. Politologul crede că ar exista tot mai multe indicii că PSRM pregătește o turnură radicală pentru Republica Moldova, dacă reușește să se impună în alegerile din 2018. Pașii lui Dodon în direcția Rusiei devin tot mai consistenți și respectiv convingători pentru segmente mai largi de cetățeni, în timp ce guvernarea este încă tratată cu neîncredere de către populație. Concluzia e că ezitările guvernării de a impulsiona reformele nu fac altceva decât să-l ajute pe Igor Dodon.

Curentul unionist din Republica Moldova ar fi mai amplu ca oricând în anii de independenţă, fiind favorizat de falimentul politic al forţelor ce au promovat integrarea europeană. Cu această constatare, Dumitru Spătaru de la portalul Tribuna.md publică un editorial în contextul celor 99 de ani de la votarea Unirii de către Sfatul Țării. Electoratul unionist în ultimii doi ani practic s-a dublat, scrie el, iar potrivit unor estimări neoficiale – chiar s-a triplat. Ironia ar fi că acest electorat nu e organizat, nu e bine structurat şi nu e ancorat de nici o forţă politică sau civică. Situaţia unioniştilor este cu atât mai grea cu cât, în ultima perioadă, asistăm la o revanşă, la o creştere a popularităţii forţelor pro-ruse, pro-euro-asiatice, mai observă Spătaru. În altă ordine de idei, autorul concluzionează că, deși într-un număr impresionant, unioniştii vor ajunge către anul istoric 2018, la 100 de ani de la Unire, total nepregătiţi pentru a-și atinge scopul.

Răzvan Voncu scrie într-un editorial publicat pe blogurile Adevarul.ro despre lipsa de viziune a Chişinăului. Nimeni nu pare să observe aici că tendinţa ultimului deceniu, în politica mondială, este dispariţia spaţiilor-tampon dintre lumea euro-atlantică şi cea rusă. Expertul crede că şansele unei politici de basculă între Est şi Vest sunt cu atât mai mici, cu cât Moscova are deja, chiar pe teritoriul Republicii Moldova, o zonă-tampon: Transnistria. În opinia acestuia, pentru Rusia câştigurile strategice ale menţinerii teritoriul dintre Prut şi Nistru nu justifică eforturile şi resursele consumate, cât timp se pot obţine absolut aceleaşi rezultate numai cu Transnistria, în timp ce cele ale întregii Republici Moldova sunt politice, economice şi sociale şi sunt foarte dificil sau imposibil de rezolvat.

În timp ce rușii protestează împotriva sistemului alimentat de corupție, creat de Vladimir Putin, moldovenii întrețin la guvernare un sistem oligarhic, se constată într-o corespondențe de pe site-ul Deutsche Welle, semnată de jurnalistul Vitalie Călugăreanu. Majoritatea politicienilor moldoveni, cu excepția liderei PAS, Maia Sandu, scrie Călugăreanu, preferă să se abțină de la comentarii privind protestele din Rusia. „ Dorința de a nu irita inutil Kremlinul, îi face pe „pro-europenii” de la Chișinău „orbi” și „surzi” la trezirea la viață a rușilor obosiți de corupție”, notează autorul.

Editorialul lui Silviu Tănase din „Timpul” formulează concluzia că actul de la 27 martie 1918 nu a fost doar o „unire cu România”, ci un pas uriaș în direcția a ceea ce noi numim azi „integrare europeană.” Silviu Tănase mai crede, însă, că acum, după aproape 99 de ani, ne aflăm tot acolo unde ne-am aflat în 1918 și ne punem aceeași întrebare: încotro? O bună parte din populație vrea spre Est, cu rușii, altă bună parte spre Vest cu românii, iar jumătate din populație nu știe unde vrea, notează editorialistul. Silviu Tănase scrie că, în prezent, pericolul rusesc este la fel de mare ca și acum 99 de ani și că acum, mai mult ca oricând, Republica Moldova are nevoie de România.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG