Linkuri accesibilitate

Guvernul adoptă în grabă și fără transparență un buget „electoral” (Mold-street)


Revista presei moldovenești despre UE, Parteneriatul estic, bugetul pe 2018 și exploatarea persoanelor cu disabilități psiho-sociale

În perioada 20-21 noiembrie, la București a avut loc reuniunea Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României. Deschide.md scrie despre declarația comisiei, autoritățile Republicii Moldova sunt îndemnate să continue hotărât calea reformelor democratice, cu sprijinul României și al Uniunii Europene. În declarație se mai menționează că România și Republica Moldova trebuie să implementeze toate măsurile necesare pentru asigurarea securității energetice și îmbunătățirea interconexiunii în domeniul energetic și al transportului. Este subliniată și nevoia unei atenții sporite față de punerea în aplicare a Acordului de Asociere/Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, urmare a contribuției pozitivă pe care aceste acorduri o au pentru relațiile comerciale și economice dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, mai scriu jurnaliștii.

Portalul moldnova.eu publică un articol semnat de Ion Surdu, în care acesta constată că eșecul referendumului anti-Chirtoacă i-a determinat pe socialiști, susținuți de Igor Dodon de la Președinție, să anunțe intensificarea campaniei pentru trecerea la republică prezidențială, dar și pregătirea pentru următorul scrutin parlamentar din 2018. În opinia sa, socialiștii își dau seama că alegerile anticipate, cerute anterior, nu vor mai avea loc și sugerează că PAS și PPDA – care au anunțat luni că vor forma o alianță pentru următorul scrutin parlamentar – vor fi principalii rivali. Autorul mai scrie că după un alt eșec, cel de organizare a unui referendum național în care Dodon cerea atribuții mai multe decât îi oferă Constituția, socialiștii insistă pe colectarea semnăturilor pentru un alt plebiscit – ca să modifice forma de guvernământ a Republicii Moldova din parlamentară în prezidențială.

„Peștele” estic și „undița” europeană pentru Găgăuzia”- este titlul unui articol de opinie publicat de Agenția de Presă „IPN” și semnat de Veaceslav Crăciun. Autorul notează că pe parcursul ultimilor doi ani, Uniunea Europeană a finanțat 30 de proiecte de business, prezentate de către locuitorii din Autonomia Găgăuză și din raionul Taraclia. Veaceslav Crăciun mai scrie și despre alte proiecte din regiune în valoare de sute de mii de euro, însă susține că „nu ne putem aștepta ca felul în care Uniunea Europeană acordă asistența să aibă un efect rapid și să schimbe brusc starea de spirit a locuitorilor Găgăuziei. Aceasta totuși nu este ajutor umanitar, pe care mulți ani la rând îl acordă regiunii Rusia și Turcia.” Uniunea Europeană acționează după un alt model, scrie în continuare autorul, pe lângă componenta socială, principala asistență este acordată pentru dezvoltarea mediului de afaceri și stimularea inițiativei civice.

Jurnaliștii de la portalul Mold-street notează că guvernul a publicat și a adoptat în grabă și fără transparență proiectul Legii Bugetului de Stat și alte două bugete pentru anul 2018. Autorii materialului constată un record al operativității guvernului. Legea bugetului a fost publicată cu doar câteva ore înainte de a fi aprobată iar bugetul asigurărilor sociale a fost adoptat fără ca guvernul să aștepte avizele cerute de ministra muncii, Stela Grigoraș. Jurnaliștii scriu că acesta prevede pensii de peste 17 mii de lei pentru judecători, în timp ce pensionarii simpli vor primi de 10 ori mai puțin și în opinia autorilor, aceste documente denotă o puternică orientare electorală.

Portalul Anticorupție.md publică o investigație despre persoane cu dizabilități psiho-sociale, jefuite de rude, cu acordul tacit al justiției. Jurnaliștii notează că sute de persoane cu dizabilități psiho-sociale au rămas fără case și bunuri după ce rudele le-au plasat în internate psihoneurologice și le-au vândut proprietățile. Acest lucru a fost posibil cu implicarea unor instanțe de judecată care le-au lipsit de capacitatea de exercițiu, retrăgându-le dreptul de a lua decizii în mod independent, explică reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice. Ei au analizat mai multe cazuri de acest fel și au ajuns la concluzia că, de multe ori, oamenii nici nu au fost prezenți la procesele de judecată unde le-a fost decisă soarta. Autorii scriu că acest lucru a fost posibil întrucât, o lege în vigoare până anul trecut, prevedea că o persoană cu dizabilități psiho-sociale putea fi lipsită de capacitatea de exercițiu în baza unei decizii judecătorești. Fiind declarată incapabilă, continuă autorii, persoana era privată de drepturi fundamentale - nu se putea căsători, nu putea vota sau semna acte etc., toate deciziile fiind luate în locul său de un tutore. Deși legea prevede că tutorele trebuie să locuiască împreună cu cel căruia i-a ridicat capacitatea de exercițiu prin judecată, majoritatea cer ca persoanele pe care le reprezintă să fie plasate într-o instituție rezidențială. Astfel, persoana cu dizabilități ajunge în grija statului, iar tutorele rămâne să îi gestioneze bunurile.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG