O analiză publicată de Mădălin Necșuțu pe veridica.ro observă că România pare să fi realizat că „în orice criză există și oportunități”. De data aceasta, ele s-au ivit în relația cu Republica Moldova: „A livrat în pandemie echipamente medicale de milioane de euro și a trimis deja peste Prut 72.000 de doze de vaccin anti-COVID19. (…) În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarate unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere”. Cine pierde teren e Rusia, care a promis vaccinuri, dar nici după insistențele Chișinăului nu le-a livrat, pur și simplu pentru că nu le poate produce în ritmul necesar.
Pe site-ul contributors.ro, Silviu Nate se ocupă de intersectarea multiplelor interese geostrategice la Marea Neagră, lucru care a ieșit și mai mult în evidență la ultimul Consiliu European, la care a participat și președintele american Joe Biden. Potrivit declarațiilor președintelui în funcție al Consiliului European, Charles Michael, „principala îngrijorare o reprezintă tendința de slăbire a valorilor democrației și statului de drept, iar speranțele europenilor se îndreaptă spre consolidarea alianței tradiționale cu SUA”. Cum pentru regiunea Atlanticului de Nord și Central amenințarea militară principală rămâne Rusia, e îngrijorător că aceasta s-a concentrat pe ce știe să facă mai bine: să încurce și să deranjeze planurile celorlalte state (vezi felul în care Rusia aprovizionează și întreține conflictele din Siria și Libia, împiedicând orice „proiecții occidentale, fie ele de stabilizare, dezvoltare energetică sau economică” în zonă.
„Marea Neagră, scrie Silviu Nate, este inclusă în viziunea strategică a Rusiei ca o platformă regională pentru dezvoltări geopolitice mai largi și ca un spațiu de instabilitate, o veritabilă zonă gri”, de care se interesează și China, prin ambițiile sale în domenii precum achizițiile, investițiile sau cooperarea științifică. Zonele de risc în relația Occidentului cu Rusia înconjoară Marea Neagră. Analiștii prevăd o reaprindere foarte curând a războiului provocat de ruși în estul Ucrainei, iar Nagorno-Karabah e de acum pe mâna Moscovei. Potrivit analistului, „evoluțiile recente din regiunea extinsă a Mării Negre arată că Uniunea Europeană a eșuat lamentabil în a proiecta securitate în vecinătatea sa estică” și că se impun măsuri mult mai ferme.
Pe spotmedia.ro, directorul general al Institutului Diplomatic Român, Iulian Fota, face de asemenea, într-un interviu, proiecții sumbre: Franța se pregătește de război clasic, Suedia își informează cetățenii ce trebuie să facă dacă, peste noapte, se găsesc în miezul unui conflict militar, și nici pentru România perspectivele nu sunt roze. Aici, ca și în Ucraina, problema este statul slab, iar poziția geografică nenorocoasă obligă la măsuri urgente.
Or Dan Tăpălagă afirmă în articolul său apărut pe G4Media că statul român a slăbit progresiv pe timpul președinției Iohannis. Cel mai demoralizant episod ar fi promulgarea acum a legii adoptate de social-democrați în ultima zi de lucru a precedentului parlament și care spune, în esență, că dacă evazionistul fiscal dă înapoi banii, scapă de pedeapsă. Jurnalistul e revoltat că președintele nu a retrimis legea la parlament: o adevărată invitație la evaziune fiscală, consideră Tăpălagă.
