Subiectul unirii şi manifestaţia unionistă de duminică continuă să fie în topul comentariilor din presă.
Directorul agenţiei de presă IPN Valeriu Vasilică notează că de la manifestația consacrată Unirii, din centrul Chișinăului, „a lipsit producătorul unei eventuale viitoare uniri a Republicii Moldova cu România, dar a fost prezent produsul, adică rezultatul unui proces de mai mult de jumătate de secol”. El observă că au participat la miting preponderent oamenii de la sate. Pentru ei Unirea pare a fi ultima șansă de a-și schimba viața pe care o trăiesc. Vasilică mai observă că la Adunarea de duminică nu a îndrăznit să vină nimeni în calitate de actuali sau foști guvernați care să-și asume responsabilitate publică pentru sentimentul forțat de Unire al multor moldoveni. „Proiectul statului Republica a fost eșuat din start și până acum… iar responsabilitatea le aparține, în mare măsură, tuturor guvernărilor...”, concluzionează Valeriu Vasilică.
Editorialistul Ziarului Naţional Nicolae Negru spune că Unirea e „morală și pragmatică” în timp ce „statalișii” sunt „conformiști și utili”. „Unionismul nu vine din România, nu este o „plantă” străină, ci una locală, care… cu certitudine, va rezista isteriei și amenințărilor lui Dodon”, notează editorialistul. El observă că unioniștii sunt și pragmatici, „cetățenii Republicii Moldova ar avea de câștigat din reUnirea cu România, iraționali sunt „stataliștii”, care se cramponează de trecutul sovietic”. Negru e de părere că „stataliştii” ar dori să păstreze Moldova într-o stare cât mai accesibilă pentru Rusia. „Cine nu vrea reUnirea cu România face, conștient sau inconștient, jocul Rusiei”, conchide Nicolae Negru.
Natalia Hadârcă scrie în Evenimentul Zilei că problema care se pune acum este „cum să facem Unirea, nu dacă trebuie sau când să o facem”. După părerea sa, Marea Adunare Centenară de duminică a demonstrat că „putem fi o forță”. Autoarea anticipează că „puterea se va face că plouă dacă basarabenii se vor limita la manifestaţia de duminică şi nu vor pune presiune pe guvernare”. Unirea poate fi obţinută şi pe cale paşnică, este convinsă Natalia Hadârcă.
„Fereastra de oportunitate a Unirii” este titlul editorialului semnat de Petru Bogatu pe deschide.md. El notează că indiferent câtă lume a fost duminică în Piața Marii Adunări Naționale… „unionismul este cea mai puternică și cea mai autentică mișcare populară a momentului, dar neorganizată deocamdată din punct de vedere politic”. Bogatu crede că unionismul ar avea nevoie de „un vehicul politic… de un partid viguros, capabil să mobilizeze unioniștii în luptele electorale de tot felul”.
„Unirea – un fenomen exploatat de speculanţii politici”, titrează Vitalie Călugăreanu în corespondența sa pentru Deutsche Welle (dw.com). El observă că Trăian Băsescu şi Mihai Ghimpu care exploatează acum curentul unionist atunci când erau la butoanele puterii vorbeau prudent şi diplomatic despre unire. Acum ei spun altceva că Unirea cu România este singura cale prin care Republica Moldova mai poate ajunge în UE. Jurnalistul mai observă toleranţa cu care tratează liderul PD Vlad Plahotniuc acţiunile unioniste. „Ideea unirii, pe care pro-rușii lui Dodon o transformă în sperietoare… este instrumentul perfect care divizează geopolitic societatea moldovenească, ceea ce îi convine lui Plahotniuc”, notează Călugăreanu cu precizarea că despre tandemul Plahotniuc și Dodon s-a mai scris. El concluzionează că atâta timp cât mulți moldoveni săturaţi de corupţie şi actuala guvernare se gândesc că în România e mai bine, acest sentiment va fi exploatat de speculanții politici din Moldova.
Comentatorul politic şi jurnalistul Victor Nichituş scrie pe blogul său că manifestările pro-unioniste din Republica Moldova „vor fi exploatate” de către formațiuni politice din România și din Republica Moldova şi că „ar fi o eroare să nu se întâmple așa”. După părerea sa, Traian Băsescu a fost primul care a înțeles asta, iar formațiunea politică pe care o conduce, Partidul Mișcarea Populară, a ajuns în Parlamentul României datorită voturilor obținute din partea cetățenilor români care au domiciliul în Republica Moldova.
În Ziarul de Gardă citiţi un articol despre autonomia găgăuză care se dezvoltă datorită investiţiilor europene, dar se orientează spre Rusia. Peste 40 de milioane de euro din fonduri europene au fost cheltuite, în ultimul deceniu, pentru diverse proiecte de dezvoltare a regiunii. „Grădiniţele, şcolile, alte instituţii publice au devenit mai accesibile pentru cetăţeni, iar în casele multora a ajuns apeductul şi energia alternativă”, se spune în articol. Se mai precizează că Federaţia Rusă oferă un sprijin financiar mai redus, dar investește în proiecte educaţionale, culturale, controlând şi multitudinea de canale TV care sunt transmise în regiune în limba rusă. Concluzia e că „găgăuzii aleg apropierea de Rusia, pentru că o aud şi o văd la televizor, criticând Europa, care le oferă o parte a bunăstării, dar fără multe explicaţii.”
