Despre Marea Adunare Centenară care a avut loc duminică la Chişinău Alexander Tanas titrează în corespondenţa sa pentru retuters.com că peste 10 mii de oameni s-au adunat pentru unirea României cu Moldova. Autorul scrie că Unirea României, membră a UE, cu micul său vecin nord estic pare puțin probabilă, dar că acest subiect evidențiază în Moldova divizarea dintre formațiunile politice pro-occidentale și cele pro-moscovite în ajunul alegerilor parlamentare din noiembrie. Tanas precizează că demonstrația a decurs pașnic, deşi poliția a anunțat că a reținut 21 de persoane care ar fi vrut să perturbe mitingul. În articol se mai spune că guvernul moldovean care optează pentru legături mai strânse cu UE şi SUA blochează deseori inițiativele președintelui pro-rus Igor Dodon, cel care afirmă că dacă va câștiga alegerile din 2018 va interzice prin lege organizațiile unioniste despre care spune că ar submina integritatea statului.
„Se va înfăptui oare România Mare”, se întreabă politologul rus Iaroslav Belousov într-un articol de opinie la Echo Moskvi echo.msk.ru. Analistul rus scrie cu referire la sondaje de opinie din Moldova că numărul celor care sprijină Unirea cu România este în creștere. Doar că Unirea poate fi înfăptuită nu printr-un miting, ci printr-o revoluție, lovitură de stat. Ceea ce e foarte riscant, sugerează comentatorul. „Liderii unioniștilor, în primul rând Traian Băsescu urmăresc să-și consolideze influența politică atât în România, cât și în R. Molodva și totodată să folosească mitingul de duminică ca o scară pentru reîntoarcerea la guvernare”, concluzionează Iaroslav Belousov.
14 avantaje de care s-a bucura cetăţenii R. Moldova după Unirea cu România sunt enumerate de Ştefan Vlaston în adevarul.ro. Salarii şi pensii egalizate cu cele din România, sistemele de educaţie şi sănătate mai performante, subvenţiile la hectar acordate de UE fermierilor moldoveni, justiţie şi luptă anticorupţie ca în România sunt doar câteva dintre avantajele invocate de autor. El mai scrie că românii sunt de acord şi pregătiţi pentru Unirea cu Republica Moldova pentru că România ar creşte din toate punctele de vedere. „Problema rămasă este convingerea cetăţenilor de peste Prut de avantajele care rezultă din Unirea cu România”, concluzionează Ştefan Vlaston.
Politologul Alexandru Solcan analizează pe deschide.md evoluția curentului unionist în R. Moldova de la independență încoace și ajunge la concluzia că „toate guvernele care s-au perindat la Chișinău, cu mici excepții, au făcut tot posibilul pentru a îndepărta Unirea”. Analistul mai spune că nu ar trebui luată în serios recenta declarație a democratului Marian Lupu cea că Unirea nu se va produce niciodată. „Politicienii, deseori, spun chestii în care ei singuri nu cred, dar o fac pentru că asta vor să audă o parte din potențialii alegători”, precizează Solcan. „Acum, când marcăm Centenarul Unirii, un lucru este clar, mai devreme s-au mai târziu, într-o formă sau alta, Unirea se va produce … este iminentă, fiindcă este vorba de Revenirea Acasă”, concluzionează Alexandru Solcan.
„Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova” este titlul analizei semnată de politologului Dionis Cenuşa pentru agenţia de presă IPN. El observă că politicul georgian pare convins să obţină statut de ţară candidat pentru aderarea la UE şi a propus în acest sens un plan de acţiuni pentru apropierea de Europa... „Ambiționarea Georgiei de a avansa în mod unilateral demersul pentru perspectiva europeană contrastează cu imposibilitatea guvernării de la Chișinău de a-și restabili credibilitatea în ochii UE”, notează politologul. După părerea sa, guvernarea de la Chișinău ar trebui să se focuseze pe reforme reale. „Moldova are o misiune dificilă – apropierea de o perspectivă europeană concretizată, dar fără a pierde vectorul european în urma alegerilor din decembrie 2018”, concluzionează Dionis Cenuşă.
Petru Bogatu scrie în cronica sa de la Prime TV despre vizita de săptămâna trecută la Chișinău a vice-ministrului rus de externe Grigori Karasin. „În ciuda reproșurilor față de Moscova, formulate de gazdele moldovenești, Karsin a fost blând ca un mielușel la Chișinău și recalcitrant ca zidul Kremlinului la Tiraspol”, observă Bogatu. „Karasin a negociat într-o atmosferă glacială la Chișinău … a adoptat un ton ceremonios și cumpănit, evitând replicile colțoase”, dar la Tiraspol Karasin „a insinuat că toate declarațiile și rezoluțiile Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse sunt doar un exercițiu în așa-numita artă diplomatică”, mai remarcă Petru Bogatu.
Dumitru Spătaru explică într-un editorial pe tribuna.md cui și ce fel de polarizare a electoratului i-ar conveni în alegerile din Chișinău. După părerea sa, candidatului PPDA Andrei Năstase îi convine polarizarea pe principiul pro-Vest şi pro-Est, dar şi polarizarea pe principiul oligarhi şi antioligarhi. Candidatului liberalilor Valeriu Munteanu i-ar conveni în special polarizarea pe principiul unionişti şi statalişti. Socialistului Ion Ceban îi convine atât polarizarea pe principiul pro-Vest şi pro-Est, cât şi polarizarea pe principiul statalişti şi unionişti. Spătaru crede că în aceste alegeri va candida şi actuala primară interimară Silvia Radu despre care spune că pe ea nu o va interesa nici un fel de polarizare. „Ea va încerca să scoată în prim plan aspectul profesionist”. Autorul nu exclude însă că ajunsă în turul doi Silvia Radu va face și ea uz de polarizarea pro-est și pro-vest, sau chiar la cea unioniști versus stataliști.
