Linkuri accesibilitate

Unde a „dispărut” electoratul pro-european (Igor Volnițchi/tribuna.md)


„Ce se ascunde în spatele pretinsei reforme a spitalelor?” (Ala Nimerenco/Ziarul de Gardă).

Igor Volniţchi explică într-un editorial pe tribuna.md unde a „dispărut” electoratul pro-european. El observă că ponderea adepţilor integrării europene a scăzut treptat de la 70-80 la sută la începutul guvernării Partidului Comuniştilor, până la sub 50 la sută în 2015. De atunci, ponderea pro-europenilor a continuat să descrească din cauza „gravelor derapaje antidemocratice la care s-au dedat cei de la putere, ce se declarau (şi se mai declară încă) pro-europeni”, explică Volniţchi. El mai observă că apariţia pe stânga eşichierului politic a unui puternic partid - PSRM - cu o „pronunţată opţiune pro-est a catalizat procesul respectiv”. Concluzia la care ajunge Igor Volniţchi e că partidele joacă un rol important în formarea percepţiei şi opţiunii externe în societatea moldovenească. „Opţiunea pro-europeană va deveni din nou dominantă în societatea moldovenească când cei ce se declară pro-europeni vor avea şi un comportament corespunzător, adică nu vor aborda problema pur declarativ şi reieşind din interesele înguste pe care le au într-un moment anume”, punctează comentatorul.

Ce se ascunde în spatele pretinsei reforme a spitalelor?” explică, în Ziarul de Gardă, Ala Nimerenco, expertă în politici de sănătate. „Avem propusă o reformă care bagă absolut toate spitalele din Republica Moldova sub un singur fondator – Ministerul Sănătăţii, în niște condiții deloc clare”, notează experta. Ea afirmă că această „centralizate totală” va intra ca o „pagină neagră în istoria sistemului național de sănătate, și așa destul de șubred”. Experta mai observă că nicăieri în lumea civilizată ministerele sănătății nu gestionează instituțiile, fiind responsabile, exclusiv, de elaborarea și promovarea politicilor în domeniu. Ala Nimerenco remarcă graba cu care este promovată această reformă, în lipsa unor dezbateri şi în condiţii netransparente, după părerea sa.

Despre reforma spitalicească scrie şi Pavel Păduraru în ziarul Timpul. El observă, întâi de toate, că actualul guvern democrat a preluat aceasta reformă de la liberal-democraţi care nu a reușit să o ducă la bun sfârșit pe motiv ca la acea vreme puterea era împărțită între câteva partide și nu aparţinea unei formaţiuni cum e acum. „Se creează impresia că guvernarea urmărește cu orice preț să acapareze pe deplin toate instituțiile spitalicești, inclusiv terenurile pe care acestea se află și edificiile în care acestea activează, pentru ca apoi să facă cu ele orice dorește”, scrie Păduraru. El nu exclude că ulterior proprietățile care aparțin spitalelor ar putea fi înstrăinate sub pretextul optimizării spațiilor și cheltuielilor. Jurnalistul mai crede că directorii de spitale care vor vrea să-și păstreze cu orice preț fotoliile vor fi puși în situația de a se supune orbește ministerului și, respectiv, partidului.

Într-un alt articol jurnaliștii de la Timpul au calculat câte pensii, salarii sau indemnizații s-ar putea plăti din cele 75 de milioane de lei necesare pentru organizarea referendumului inițiat de șeful statului Igor Dodon. Costul plebiscitului ar echivala cu pensia medie anuală pentru aproape 5 mii de bătrâni sau cu 14 mii de indemnizații unice la naștere. Din aceşti bani ar mai putea fi acoperite timp de un an peste 11 mii de indemnizații lunare pentru îngrijirea copilului sau peste 1300 de salarii medii anuale pentru medici. În articol se amintește ca în cadrul plebiscitului cetăţenii ar urma să fie consultaţi dacă sprijină anularea numitei „Legi a miliardului”, acordarea de prerogative extinse pentru șeful statului, reducerea numărului de deputați și studierea în școli a „Istoriei Moldovei”. „Oare aceste chestiuni vor îmbunătăți viața oamenilor, așa cum promitea președintele în campania electorală? Vor eradica sărăcia absolută în care se află 70 la sută din populația Republicii Moldova?” se întreabă pe final autorii articolului.

Portalul moldnova.eu anunţă că „Referendumul iniţiat de şeful statului ar putea fi amânat pentru 2018”. Cel puţin aşa a sugerat deputatul democrat Dumitru Diacov citat în articol. Diacov a spus că în 2017 nu au fost bugetaţi bani pentru plebiscit. „Cred că îl vom ruga pe președinte să se mai gândească. Poate la anul vom organiza ceva, poate odată cu alegerile din 2018, dar e greu de spus”, a afirmat Dumitru Diacov. În articol sunt citaţi şi fruntaşii altor partide parlamentare care în general critică iniţiativa şefului statului.

Newsmaker.md publică un amplu interviu cu președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. În timp ce mai multe rapoarte internaționale constată ca justiția moldoveană este selectivă și influențată de factorul politic, Victor Micu susține că judecătorii sunt „independenți”. Președintele CSM a fost întrebat între altele dacă liderul PD Vlad Plahotniuc ar controla justiția. „Eu nu îl cunosc pe Plahotniuc”, a spus Micu. „Consider eronată afirmația ca Plahotniuc controlează sectorul judiciar. Oamenii își formează această opinii pentru că în mass media zi și noapte se vorbește despre asta, a mai spus Micu.

Dacă autoritățile moldovene vor limita finanțarea externă pentru ONG-uri, multe organizații își vor înceta activitatea”, afirmă Victoria Bucătaru, directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău, într-un interviu la RFI România. Ministerul Justiției a propus recent interzicerea finanțării din străinătate a organizațiilor care se implică în activitatea politică – a celor care „contribuie la elaborarea și promovarea politicilor publice menite să influențeze procesul legislativ” și a celor care se implică în procesul electoral, chiar dacă este vorba despre monitorizare sau campanii de informare a cetățenilor. Victoria Bucătaru spune că aceste reglementări, venite pe ultima sută de metri, trezesc „îngrijorări” şi „limitează activitatea organizațiilor și a anume a celor active”. Ar avea această intenţie eventuale tangenţe cu scrutinul parlamentar din 2018? „Cu siguranță”, afirmă Victoria Bucătaru. „Societatea civilă a criticat dur schimbarea sistemului electoral din R.Moldova, după care au și venit aceste reglementări care țin de așa-zisa activitate politică a organizațiilor neguvernamentale”, observă experta.

Emigraţia ca barometru de opinie” este comentariu semnat de Mircea V. Ciobanu în Jurnal de Chişinău. Autorul vine în apărarea celor care au decis să părăsească ţara în căutarea unui trai mai bun. „Plecarea e alegerea lor”, scrie Ciobanu. El observă că cei plecaţi, de regulă, ţin la ţara lor mai mult decât cei rămaşi, care fie că o fură, beneficiind de funcţii, fie că tolerează guvernările antipopulare”. Mircea V. Ciobanu mai notează că migraţia este „singura noastră contribuţie reală la integrarea în civilizaţia modernă”. Guvernanţii trebuie să înveţe de la ei, nu să-i acuze pentru plecare, mai crede autorul. În concluzie Mircea V. Ciobanu afirmă că numărul emigranţilor demonstrează elocvent cât de prost merg lucrurile într-o ţară.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG