Linkuri accesibilitate

Pirkka Tapiola: „Trebuie să existe garanţia că acest consens politic corespunde realităţilor din ţară” (Interviu/ Newsmaker.md)


„Mass-media din Moldova este în cea mai mare parte controlată de clanuri politice” (jurnal.md).

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a criticat decizia de marţi a Curţii Constituţionale din Republica Moldova care a statuat, între altele, că „dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”. Această decizie „recunoaște ilegalitatea prezenței grupului operativ al trupelor ruşeti în Transnistria” şi este una „foarte periculoasă”, a declarat Krasnoselski, citat de site-ul oficial al aşa zisei președinții din nerecunoscuta republică nistreană. „Asta rezultă şi din textul Constituţiei Republicii Moldova, numai că Curtea Constituţională recomandă soluţionarea acestei probleme pe cale diplomatică sau militară, ceea ce este periculos. Curtea Constituţională nu recomandă soluţionarea problemei în corespundere cu actuala legislație, ci indică tranșant căile de soluţionare”, a declarat Krosnoselski. El se mai arată deranjat de decizia Parlamentului Republicii Moldova privind marcarea oficială la 9 mai nu doar a Zilei Victoriei, ci și a Zilei Europei, dar şi de cea a Camera Deputaţilor de la București de a declara la 27 martie Ziua Unirii Basarabiei cu România, sărbătoare naţională. „Toate aceste evenimente sunt sistemice şi sunt parte a unui război hibrid împotriva Transnistriei”, a mai declarat Krasnoselski.

Silviu Tănase scrie în ziarul Timpul că decizia de marţi a Curţii Constituţionale ar fi una „istorică” şi i-a făcut pe mulţi să „ia apă în gură”. „Pentru prima dată, după atâția ani, o instituție a statului a decretat ceea ce și așa se știa: Republica Moldova este o victimă a agresiunii ruse, a cărei armată staționează ilegal pe teritoriul nostru suveran și susține un regim de ocupație criminal”. Autorul articolului critică reacţia preşedintelui Igor Dodon. „Decizia Curţii Constituţionale ar fi trebuit să-i placă lui Dodon, neutralitatea lui iubită a rămas în picioare - și atunci care-i problema? Sclavul a reacționat bolnăvicios pentru că stăpânii lui au fost numiți - negru pe alb – ocupanți”.

CNA a anunţat că a pornit o anchetă internă şi pe durata acesteia l-a suspendat din funcţie pe un şef de direcţie, după ce Ziarul de Gardă a scris că familia funcţionarului ar deţine o firmă care a câştigat de la începutul anului licitaţii de peste 1,2 milioane de lei livrând produse alimentare mai multor grădiniţe din Chişinău. Firma şi-a făcut loc pe piaţă imediat după ce procuratura şi CNA au reţinut 23 de persoane implicate în scandalul alimentelor alterate distribuite în grădiniţe. „După acele reţineri, mai mulţi agenţi economici care figurau în dosarul penal au fost excluşi, direct sau indirect, din procesul de licitaţii, lăsând cale deschisă pentru firma şefului de direcţie de la CNA”, se arată în investigaţia publicată joi de Ziarul de Gardă.

Newsmaker.md publică un amplu interviu cu șeful delegației UE în Moldova. Pirkka Tapiola a fost întrebat, între altele, dacă recentele arestări ale unor funcționari din primăria Chișinău și ale unor miniștri înseamnă o luptă reală împotriva corupției. „Comentariile sunt premature. Orice anchetă trebuie să fie independentă și transparentă. Procesele judiciare care vor urma ar trebui să fie deschise”. Oficialul european a reiterat că este inacceptabil ca procesele de interes public să se desfășoare cu ușile închise așa cum s-a întâmplat în cazul Vlad Filat și Veaceslav Platon. Pirkka Tapiola a mai fost întrebat despre preconizată reformă a sistemului de vot. Diplomatul s-a ferit să dea o apreciere acestei intenții, dar a subliniat că pentru promovarea reformei e nevoie de un consens politic și social larg. „Noţiunea de consens politic trebuie tratată cu atenţie. Facem şi noi sondaje de opinie. Trebuie să existe garanţia faptului că acest consens politic corespunde realităţilor din ţară”.

Portalul sic.md pune la îndoială că primarul Dorin Chirtoacă nu ar fi cunoscut despre „schema” parcărilor cu plată. La o săptămână după reținerea viceprimarului Nistor Grozavu, Cirtoacă a declarat că a aflat din ordonanța de arest că adjunctul său a semnat în 2015 contractul de gestionare a parcărilor cu firma austriacă ocolind consiliul municipal. În articol se amintește însă că la o zi după semnarea contractului primarul Chirtoacă a semnat o dispoziție prin care a decis convocarea consiliului municipal și a propus includerea pe ordinea de zi proiectul de decizie cu privire la aprobarea contractului dintre Primăria Chișinău și EME Parkleitsystem privind amenajarea și organizarea parcărilor cu plată. La scurt timp Chirtoacă a retras însă chestiunea de pe agenda CMC. Autorii articolului aduc și alte argumente care ar demonstra în opinia lor că „primarul Chirtoacă nu avea cum să nu cunoască despre faptul că Viceprimarul Grozavu a semnat acest contract cu depășirea atribuțiilor de serviciu”.

Portalul noi.md a căuta să afle de ce Parlamentul a decis marcarea oficială a Zilei Europei la 9 mai. În articol se amintește că o inițiativă similară, propusă în 2013 de deputați liberali, fuseseră respinsă de majoritatea parlamentară de atunci. Ce ar fi motivat actuala majoritate să adopte o asemenea decizie? Miza ar fi una politică, sugerează analistul Igor Boțan. El amintește că în 2013 rolul de principal promotor al vectorului european și-l atribuia PLDM, iar democrații erau dezinteresați să susțină o asemenea inițiativă. „Acum însă Partidul Democrat pretinde că anume el este singura forță politică din țară capabilă să salveze și să apere vectorul european, de aceea, PDM și-a completat arsenalul ideologic cu încă o inițiativă „proeuropeană””. Totodată s-a urmărit ca ziua de 9 mai să nu fie monopolizată de socialiști în frunte cu președintele Igor Dodon, mai afirmă Boțan. Politologul Victor Josu crede și el că „jocurile politice şi nicidecum aspirațiile europene ale PD, au devenit principala cauză a deciziei Parlamentului privind marcarea oficială pe data de 9 mai nu doar a Zilei Victoriei, ci și a Zilei Europei”.

Mass-media din Moldova este în cea mai mare parte controlată de clanuri politice, iar puțina presă liberă este persecutată de putere”, titrează jurnal.md într-un articol în care citează opiniile unor jurnalişti. Ion Terguţă afirmă că majoritatea presei din Moldova a devenit una „aservită şi manipulatorie, un instrument al clasei politice prin care influenţează electoratul”. Nicolae Josan remarcă faptul că presa scrisă este „gâtuită” de Poşta Moldovei, despre care spune că ar fi şi ea un „instrument al puterii” şi care percepe taxe exagerate pentru distribuţia ziarelor. În articol este citat şi europarlamentarul Siegfried Mureşan, care a declarat că Uniunea Europeană este alarmată de situaţia presei din Moldova şi că va acționa hotărât pentru a ajuta presa corectă.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG