Kremlinul continuă să prefacă gazele în armă, consideră cunoscutul formator de opinie de la Kiev Vitali Portnikov, citat de IPN. Moldova deja și-a luat doza de sperietură, e rândul Ucrainei, consideră el. Chiar dacă prelungirea preliminară pe un termen de cinci ani a contractului între Gazprom și Moldovagaz a avut loc în baza formulei de calculare a prețului propusă de partea moldovenească, Portnikov consideră că Moldova îi servește Kremlinului drept exemplu că se poate conta pe preferințe energetice doar prin acordul de a participa în crearea condițiilor de presiune asupra Kievului. „Dacă nu – te așteaptă un ștreang al datoriilor, insuficiență de gaze, o înrăutățire a situației sociale și o criză economică”, conchide Portnikov.
Într-o investigație de pe portalul Anticorupție.md, Ilie Gulca subliniază date care arată că Complexul Hidroenergetic Nistru are deja un impact devastator asupra debitului, calității apei și diversității biologice a fluviului Nistru – principala sursă de apă potabilă pentru aproape opt milioane de oameni din Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, Kievul intenționează să continue extinderea complexului, căutând să-și asigure independența energetică, afirmă autorul. Potrivit experților citați în articol, viitorul este sumbru pentru Moldova dacă proiectul continuă să meargă conform planului.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea afirmă că problema transnistreană rămâne un subiect de referință în subiectele energetice, oricât de mult am vrea să fie altfel, informează portalul Tribuna. El consideră că odată ce avem certitudinea că la iarnă în case va fi cald, ar trebui să fie evitate sintagmele „fără Transnistria” în comunicarea despre livrările de gaz. „Separatismul energetic este ultimul lucru de care avem nevoie”, a conchis Flenchea.
Într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău, Adrian Ciubotaru scrie că de regulă, îi judecăm pe politicieni după purtare sau după randamentul lor în funcție. Dar ar mai exista un criteriu, deseori neglijat, și anume modul în care politicienii se raportează la timpul și la lumea din jur, pe care, vrând-nevrând, le schimbă de la înălțimea postului deținut, consideră autorul. În opinia lui Ciubotaru, vom prefera, mai curând, să rămânem suspendați, ca în bancul cu comunismul, între trecut și viitor, fără o conștiință lucidă a prezentului. „E uluitor să trăiești în una dintre cele mai pașnice, prospere și frumoase epoci din istorie, și totuși să o ignori sau să o respingi în halul acesta”, scrie autorul.
Jurnal.md îl citează pe Nicolae Eșanu care consideră că numirea lui Dorel Musteață la CSJ a avut loc cu încălcări. Fostul ministru adjunct al Justiției consideră că legea nu poate fi aplicată retroactiv doar dacă este vorba de o situație juridică consumată. „Situația juridică de numire a unei persoane se consumă în momentul în care s-a adoptat decizia despre numire sau respingere. Până atunci situația juridică nu este consumată. A spune că aplicarea legii este retroactivă în cazul dat nu este serios”, a comentat Nicolae Eșanu.
În contextul crizei energetice, Republica Moldova trebuie să coopereze cu partenerii săi, iar Chişinăul are o deschidere extraordinară către UE, susţine ex-ministrul de Externe al României, preşedintele PMP, Cristian Diaconescu, citat de TVR Moldova. „Republica Moldova […] nu se poate izola să aştepte la un moment dat să se întâmple ceva bine, mai ales din punct de vedere economic. Trebuie să joace, să fie prezentă şi să fie proactivă în acest moment”, consideră Diaconescu.
