Linkuri accesibilitate

Retrospectiva săptămânii politice


Legislativul moldovean a respins cu voturile majorității dominante din Partidul Democrat cererea opoziției pro-ruse de audiere a ministrului de Externe, Tudor Ulianovschi, pe tema deciziei Guvernului de a expulza trei diplomați ruși de la Chișinău într-un gest de solidaritate cu Marea Britanie.

Retrospectiva săptămânii politice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:50 0:00
Link direct

Președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” de la București, Angela Grămadă, crede că gestul Chișinăului va afecta relația moldo-rusă:

„Ne așteptăm la noi metode sau instrumente de lucru pe care le va aproba Federația Rusă în relația cu Republica Moldova. Și când vorbesc despre instrumente sau metode de lucru, mă refer la instrumente de presiune. Presiunile vor fi de fapt aceleași – embargouri economice, probabil noi agenți economici care nu vor putea să aibă acces la piețele de desfacere ale Federației Ruse. S-ar putea să avem ceva surprize și în ceea ce privește poate securitatea noastră electroenergetică prin intermediul companiilor din Tiraspol și s-ar putea să asistăm la o susținere foarte discursivă oferită dlui Dodon. Puțin mai mare decât a fost până acum, pentru că în ultima perioadă Kremlinul a cam tăcut în ceea ce-l privește pe dl Dodon, iar cum acesta este întotdeauna cel mai hotărât apărător al intereselor Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, s-ar putea să reînceapă această campanie de susținere. Într-un an electoral ar face foarte bine Partidului Socialiștilor. De fapt, dilema mea a fost atunci când s-a luat această decizie pe ce a mizat Guvernul de la Chișinău. Eu cred că a mizat pe a arăta mai multă fermitate în ceea ce privește alinierea la alte sisteme de securitate regională, poate la alte parteneriate regionale pe care noi le avem și nu tocmai în direcția Moscovei. Cred că e parte a strategiei Guvernului de la Chișinău de a se arăta mai ferm în ceea ce privește politica externă, în ceea ce privește direcția de politică externă și în ceea ce privește valorile pe care le împărtășesc. Chiar dacă nouă în anumite momente ni se pare greu să credem că un guvern condus în mod majoritar de PDM poate să reprezinte acele valori europene de care vorbim atât de mult în Republica Moldova”.

Aflat în Republica Moldova, reprezentantul special al Președinției italiene a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană Franco Frattini a spus că „dorește rezultate concrete în dosarul transnistrean”.

Jurnalistul Anatolie Golea se arată sceptic că ar putea fi înregistrate succese:

„În anul curent nu se va întâmpla absolut nimic în dosarul transnistrean, mai curând va fi regres, după micul progres înregistrat la sfârșitul anului trecut, pentru că toată lumea e preocupată de alegeri. Cei din Transnistria tradițional încearcă să-și rezolve doar problemele de ordin economic; ei de nenumărate ori au declarat că negocierile în formatul „5+2” nu sunt pentru elaborarea unui statut special al Transnistriei, ci pentru a le rezolva problemele cetățenilor, ceea ce înseamnă de fapt pentru a consolida statalitatea și independența Transnistriei. Chișinăul, în funcție de conjunctura politică, le vede în mod diferit, dar cel puțin schimbarea vicepremierului pentru reintegrare exact în momentul în care a fost atins acest progres vorbește despre faptul că Chișinăul apasă frâna puțin pentru a face o pauză pentru alegeri și negocierile acum nu sunt foarte fructuoase și de succes”.

Pe 27 martie a avut loc la București o ședință comună a celor două camere ale Parlamentului care a aniversat solemn 100 de ani de la momentul Unirii Basarabiei cu România. La ședință a participat și o importantă delegație din Republica Moldova, condusă de speakerul Andrian Candu. Liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis, a lipsit de la ședință, dar a transmis un mesaj din partea Președinției române.

Analista politică de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, vorbește despre Unire și conflictele înghețate:

„Conflictele înghețate nu sunt înghețate pentru totdeauna și tare mă tem dacă într-adevăr Republica Moldova și eventual și cu concursul anumitor politicieni din România fac pași greșiți în această direcție, am putea să vedem că și în Transnistria lucrurile s-ar putea încinge. Și mă întreb: cine din Uniunea Europeană, cine din NATO ar putea să le vină în ajutor celor din Republica Moldova? Este o dezvoltare pe care o văd foarte periculoasă pentru Republica Moldova și sunt foarte bucuroasă că mai există politicieni care au o viziune mai largă a contextului politic și dl Candu din Republica Moldova, și dl președinte Iohannis din România țin de această categorie. Trebuie să se facă mult mai multe legături economice între cele două țări și, în general, comunicarea trebuie să meargă într-o direcție în care și în România să se recunoască faptul că stabilizarea și identitară și culturală, politică a Republicii Moldova este în interesul atât al Republicii Moldova, cât și al României, nu destabilizarea prin împingerea unor forțe mai puțin inteligente și mai puțin clarvăzătoare în direcția unei dorințe care este nu numai irealizabilă, dar este și periculoasă și pentru stabilitatea României”.

XS
SM
MD
LG