Interzicerea emisiunilor informative şi analitice ruseşti retransmise în Republica Moldova a fost pe larg dezbătută în presa de la Chişinău. Subiectul este analizat în bilanţul săptămânii politice.
Comentatorul politic Vitali Andrievschi de la portalul Ava.md face parte din tagma jurnaliştilor de limba rusă care susțin decizia guvernării de la Chişinău. El afirmă că propaganda rusă e orientată spre destabilizarea situaţiei din Republica Moldova, este împotriva parcursului european şi împotriva partenerilor externi ai ţării, din care au făcut sperietoare.
Interdicția va duce la dezvoltarea unor emisiuni autohtone, inclusiv în limba rusă, se arată convins Vitali Andrievschi, şi, în definitiv, nu ar trebui să provoace patos la Moscova deoarece se referă de instituțiile media moldovene care retransmit posturile ruseşti, deci e o încercare de a face ordine în propria ogradă.
„Cred că propaganda rusă care este difuzată la posturile de televiziune reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Republicii Moldova. Această propagandă influențează puternic situația politică şi joacă de partea forțelor politice pro-ruse din Moldova. Propaganda rusă sprijină separatismul din Transnistria, şi o face deschis şi destul de activ, acționează în același sens în Găgăuzia şi în alte regiuni, precum Bălţiul. Şi toate acestea într-adevăr împiedică dezvoltarea unei națiuni politice moldovenești”.
Important e că buchea legii să fie respectată şi să fie sancţionaţi dur cei care o vor încalcă, fără excepţii, se mai arată convins politologul Vitali Andrievschi.
Directoare săptămânalului de investigaţii „Ziarul de gardă”, Alina Radu, tratează cu rezerva legea contra propagandei ruse, despre care spune că ar fi nobilă dacă nu s-ar cunoaște subtextul. Pe piaţa media există monopol, cu doi jucători mari, ambii politicieni aflați la putere, precizează ea. De ce liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahoniuc, care deţine televiziuni ce retransmit canale din Rusia, nu a renunţat la acestea fără a recurge la revotarea legii şi suspendarea președintelui, se întreabă Alina Radu. În plus, directoarea „Ziarului de gardă”, spune că programele distractive şi filmele difuzate la posturile rusești conțin la fel de multă manipulare şi distorsionare a realităţii.
Schimbarea garniturii guvernamentale, odată cu numirea a şapte noi miniştri din 13, a fost un alt subiect comentat pe larg. A fost o manieră nu tocmai democratică de remaniere, este de părere Alina Radu.
„A ieşit un lider al unui partid care acum se consideră majoritar în parlament, dar nu a fost ales de o majoritate a cetățenilor Republicii Moldova, şi a spus că de azi nu mai sunt miniştri cutare şi cutare, de astăzi alţii vor fi miniştri. Potrivit legislației în vigoare, un guvern este administrat de un prim-ministru care are şi toată puterea, şi tribuna să iasă şi să comunice. Al doilea moment care m-a îngrijorat sunt problemele de integritate ale unora dintre acești miniștri, nu mai zic de problema veche şi complicată a educației fostului premier Chiril Gaburici, pentru că el a plecat din guvern preferând să plece decât să explice ce i s-a întâmplat cu diploma”.
