Linkuri accesibilitate

Impactul politic al acuzațiilor unui interlop


Arcul de Triumf de pe strada Ștefan cel Mare din Chișinău (Daniel Mihăilescu/AFP)

Retrospectiva săptămânii politice.

Ce impact politic pot avea acuzațiile killer-ului Vitalie Proca împotriva coordonatorului guvernării Vlad Plahotniuc, că acesta și nu Ranato Usatîi i-ar fi comandat, în 2012, asasinarea fostului bancher rus, Gherman Gorbunţov? Condamnat la aproape 22 de ani de închisoare în România pentru o altă tentativă de asasinat, Proca a făcut declarațiile postului Jurnal TV într-un interviu filmat în penitenciarul Jilava.


Vitalie Proca, cunoscut pentru două tentative de asasinat – una la Londra şi alta la Bucureşti şi condamnat la aproape 22 ani de închisoare în România, l-a acuzat pe liderul democraților Vladimir Plahotniuc că ar fi pus la cale asasinarea controversatului milionar rus Gherman Gorbunţov, supranumit în presa rusă „bancherul negru”. Cu doar trei zile înainte de difuzarea la Jurnal TV a interviului cu Proca, filmat în penitenciarul Jilava, Procuratura pentru combaterea criminalității organizate şi cauze speciale a prezentat schema tentativei de omor asupra lui Gorbunţov, spunând că Renato Usatîi ar fi fost, de fapt, în spatele acestor acțiuni.

Procurorul Vitalie Busuioc a lăsat să se înțeleagă că executorul, adică Vitalie Proca, ar fi trebuit ulterior, contra unei sume de bani, să numească un alt comanditar al asasinatului – pe politicianul Vlad Plahotniuc. Anul trecut Rise Moldova a publicat o anchetă care-l avea în prim plan pe Vitalie Proca, iar una din concluziile jurnaliştilor de investigaţie a fost: „Un asasin care a ratat două ţinte a devenit muniţie electorală, înghițit de relația complicată a lui Vlad Plahotniuc cu Renato Usatîi”. Declaraţiile lui Vitalie Proca pentru Jurnal TV nu fac decât să confirme concluziile acelei investigaţii e de părere jurnalistul Rise Moldova, Ion Preaşca:

„Au loc nişte reglări între două grupări şi cam asta e ideea de bază.”

Europa Liberă: Vedeţi vreo consecinţă politică a declaraţiilor făcute de Vitalie Proca?

Ion Preaşca: „Bănuiesc că aceste declarații vor fi folosite în lupta politică aici în Moldova şi nu numai, și în campania electorală care tocmai a început. E un subiect care o să continue și o să apară şi alte informații, vom vedea, dar e, de fapt, e o continuare a luptelor politice care sunt foarte greu de verificat.”

Liderul PD Vlad Plahotniuc nu a comentat acuzațiile care i-au fost aduse, iar purtătorul de cuvânt al formaţiunii Vitalie Gamurari este citat de presă spunând că un grup de avocați urmează să analizeze declarațiile făcute de Proca întrucât „sunt declarații false pentru care legislația din România şi din Republica Moldova prevede sancțiuni”.

Un alt subiect comentat pe larg de presa de la Chişinău vizează decizia Curţii Constituţionale de marţi, 31 octombrie, care a avizat proiectul unui grup de deputaţi de a introduce în Constituţia Republicii Moldova sintagma „limba română”. Modificarea iniţiată de PLDM şi semnată de 35 de deputaţi va putea fi votată în luna aprilie, la jumătate de an după înregistrarea iniţiativei legislative. Imediat după decizia Curţii preşedintele Igor Dodon, în opinia căruia limba oficială trebuie să fie „moldovenească”, a declarat că subiectul trebuie supus la referendumului. Comentatorul politic de la „Ziarul Naţional” Nicolae Negru crede că şeful statului nu e sincer atunci când vine cu asemenea propunere:

„Savanţii au zis că este limba română şi ne-am face de râs dacă am pune la referendum acest lucru. Mie mi se pare că şi Dodon este fals, într-un fel, nu este sincer, deoarece copiii lui, după câte scrie presa, învaţă la un liceu român şi studiază limba şi literatura română. E o pură speculaţie politică. E un motiv pentru dl Dodon şi ceilalţi care se împotrivesc de a se afla în centrul atenţiei, cum, de altfel, nu exclud că şi unii dintre cei care au iniţiat acest demers, să fie şi ei profitori politice, dar ei cel puțin au dreptate în cazul de faţă.”

Pentru ca inițiativa liberal-democraţilor să aibă sorți de izbândă e nevoie de sprijinul a cel puțin 67 de deputați, observă Nicolae Negru, iar puterea de a înclina balanța ar aparține Partidului Democrat.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG