Anul parcurs de la ultima aniversare a independenței a fost poate cel mai dezastruos an pentru democrația și statul de drept din Republica Moldova. De această părere este analistul politic Alexei Tulbure. Guvernarea în acest an a trecut peste toate liniile roșii în subminarea democrației, spune Tulbure, citat de agenţia de presă IPN. El amintește că, în lipsa unui consens național, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, în pofida poziției principalilor parteneri de dezvoltare, guvernarea a introdus sistemul de vot mixt… favorizând partidul de guvernământ și pe reprezentanții acestuia. Ultima redută democratică a fost distrusă când prin intermediul sistemului judecătoresc, totalmente controlat, guvernarea a anulat rezultatele unui vot popular, alegerile primarului capitalei, crede analistul. „Eram „democrație electorală” – nu mai suntem. Suntem un popor care am reușit să transformăm propria independență în tragedie”, concluzionează Alexei Tulbure.
Editorialistul Nicolae Negru comentează în Ziarulnational.md recentele exerciţii militare pe Nistru şi atenţionează că Rusia îşi pierde răbdarea. „Rusia își consolidează prezența militară pe Nistru și încearcă să legitimeze aflarea trupelor sale sub coasta Ucrainei, pe teritoriul Republicii Moldova, conferindu-le, unilateral, rolul de „pacificatori” și orice îndemn de a le retrage îi provoacă imediat o isterie „pacifistă”, acuzând Chișinăul că ar intenționa să pună în pericol pacea pe care ar asigura-o militarii ruși”, notează Negru. El afirmă că Moscova… nu își va retrage trupele până nu va fi soluționat conflictul transnistrean, iar acesta nu va fi soluționat până nu va dori ea. „Ucraina, care nu a tras învățăminte din războiul ruso-georgian, a fost atacată în 2014, pierzând Crimeea și o mare parte din Donbas. Dacă nu tragem învățăminte din războiul ruso-ucrainean, următoarea victimă vom fi noi”, anticipează Nicolae Negru.
Cotidianul.md publică un interviu cu expertul în relaţii internaţionale, Ştefan Popescu, fost secretar de stat în ministerul român de externe . El spune că Bucureştiul sprijină guvernarea de la Chişinău pentru că nu are alternativă la coaliția aflată la guvernare. „Într-un stat ca Republica Moldova influența o construiești nu numai pe oameni politici ci și pe oameni care au putere oligarhică, care controlează segmente din stat și societate, care au sub control părți importante din mass-media”, constată expertul. El mai spune că situaţia din Moldova este tristă pentru că în momentul de față „Republica Moldova nu mai are niciun drum, se află la o margine de lumi – lumea transatlantică și cea euro-asiatică – și de istorie”, concluzionează Ștefan Popescu.
Analistul politic Oazu Nantoi atrage atenţia într-un editorial pe Cotidianul.md că factorul extern ar putea influența procesele politice interne din R. Moldova şi evoluţiile de după alegeri parlamentare din februarie. El notează că în Ucraina, despre care spune că este scutul Moldovei în faţa Rusiei, anul viitor va fi unul electoral. „Regimul lui Putin va face totul pentru ca alegerile din Ucraina să se soldeze cu un rezultat confortabil pentru el, iar agentura rusă din R. Moldova… va fi impusă să-și exercite rolul prescris de Kremlin în realizarea scenariului de subjugare a Ucrainei”, consideră analistul. După părerea sa, în paralel Dmitrii Kozak „va avea grijă” de alegerile parlamentare din Moldova. „În acest caz Putin va avea nevoie de o majoritate care va fi angajată în scenariul de ”soluționare pașnică a conflictului Transnistrean” – prezentat ulterior drept un ”precedent de succes”, demn de a fi aplicat și în cazul teritoriilor din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei”, anticipează Oazu Nantoi.
Politologul Dionis Cenuşă remarcă într-o analiză pentru agenţia de presă IPN că la şase ani de la adoptarea legislației anti-discriminare în R. Moldova aceasta nu produce niciun efect asupra discursului de ură, formulat de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe față de minoritățile sexuale. Legislația anti-discriminare adoptată în 2012 mai degrabă favorizează semnalarea cazurilor de discriminare decât combaterea efectivă a acestui fenomen, notează politologul. El susţine că pe parcursul anului 2018, preponderent politicienii moldoveni pro-ruși vor apela la valorile tradiționale în încercarea de a mobiliza electoratul împotriva „dușmanilor interni”, reprezentanți prin minoritățile sexuale. Punctul culminant al acestor acțiuni va fi Congresul Mondial al Familiilor, pe care Președintele Dodon intenționează să-l organizeze în toamna acestui an. Cenuşă mai observă că deșidDemocrații aflați la guvernare au celebrat Ziua Europei, iar opoziția extra-parlamentară condusă de Maia Sandu face referință la valori europene, aceste formațiuni evită să-și asume costuri electorale ca urmare a asocierii cu minoritățile sexuale. „Agenda europeană nu poate fi avansată în Moldova, dacă sunt abandonate unele categorii sociale vulnerabile. Sporirea toleranței în societate predispune la reforme, dar și la respectarea angajamentelor față de UE, de care depinde inclusiv durabilitatea regimului liberalizat de vize”, concluzionează Dionis Cenuşă.
Au mai rămas zile numărate până la începerea noului an școlar, iar în instituțiile de învățământ din republică se atestă un deficit major de profesori, peste 1.300 de locuri vacante doar în Chișinău, scrie Jurnal de Chişinău. Indexarea salariilor cu 8% promise de guvern nu-i bucură pe dascăli. Dimpotrivă, aceștia se simt jigniți și cer o majorare a salariilor de 50%. Tinerii specialiști nu se grăbesc să meargă în sate pentru a munci, chiar dacă din acest an statul le oferă indemnizații unice de 45 de mii de lei. O altă problemă sunt blocurile sanitare, în 62,8 % din școlile din republică există doar WC-uri externe, urât mirositoare, fără geamuri, iar unele riscă să se prăbușească, se mai spune în articol.
