Guvernul de la Chișinău și-a propus să reformeze domeniul întreprinderilor de stat și cele municipale, după ce și-a asumat acest angajament în față partenerilor externi. Mai multe organizații anticorupție au constatat că acestea sunt ineficiente, generează pierderi, în schimb, sunt conduse de directori cu salarii de zeci, uneori chiar sute de mii de lei. Un proiect de lege aprobat recent de Executiv în cadrul reformei administrației publice prevede reorganizarea acestor întreprinderi în societăți pe acțiuni, înlăturarea ministerelor sau primăriilor de la administrarea lor și trecerea în gestiunea Agenției de Proprietăți Publice. În timp ce reprezentanții Guvernului spun că și-au propus astfel să eficientizeze cheltuirea banilor publici, experții economici tratează reorganizarea cu prudență.
Numărul întreprinderilor de stat și municipale, care generează mai multe pierderi decât venituri, ar fi în jur de 400, adică jumătate din cele existente, se arată într-un recent studiu al Transparency International Moldova. După o minuțioasă analiză a domeniului, experții anticorupție au identificat numeroase probleme la gestionarea acestor întreprinderi: criteriile de numire a directorilor ar fi total netransparente, iar deseori în aceste funcții sunt numite rude ale demnitarilor de stat sau politicienilor moldoveni.
Guvernul nu are cum să nege vulnerabilitatea acestei verigi. Făcând trimitere la deficiențele din sistem, Executivul și-a propus să intervină cu un remediu și, de acum încolo, de întreprinderile de stat și cele municipale, urmează să se ocupe Agenţia de Proprietăţi Publice şi nu ministerele sau primăriile, ca până acum. În plus, în următorii doi ani, toate aceste întreprinderi de stat ar urma să fie reorganizate în societăți pe acțiuni sau chiar să fie lichidate. Directorul Centrului de implementare a reformelor, Iurie Ciocan, insistă că modificarea își propune doar să elimine birocrația și să înlăture gestionarea ineficientă a întreprinderilor de stat și cele municipale:
„În primul rând, forma organizatorică de întreprinderi de stat, ea este una anacronică, din punctul nostru de vedere, în al doilea rând, societățile pe acțiuni vor deschide posibilitatea de dezetatizare a acestei proprietăți prin privatizări mai rapide, prin evaluarea efectivă a acestei întreprinderi și prin instrumente de management adecvate, fără coordonări ministeriale și alte activități care persistă astăzi.”
Felul în care au fost administrate până acum întreprinderile de stat ridică mai multe semne de întrebare, susţin experţii economici, la fel şi capacitatea Executivului de a supune privatizării bunurile publice, cele mai elocvente exemple fiind înstrăinarea acţiunilor de la Banca de Economii sau parteneriatul public-privat de la Aeroportul Internaţional Chişinău.
Fostul președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, economistul Veaceslav Ioniţă, constată că aşa cum e conceput astăzi, proiectul de lege pare a fi unul bun. Marea provocare e să rămână în aceeași versiune şi după dezbaterile din Parlament:
„Sperăm foarte mult că această lege nu va fi o pudrare a legii vechi, ca să convingem partenerii noştri că am rezolvat problema, dar, într-adevăr vom asigura o independenţă a acestor întreprinderi, scoaterea lor de sub această dependenţă ministerială şi formarea unui grup profesionist din cei care vor gestiona întreprinderile, unde vor exista contracte de management, cu obligații clar de servicii şi de realizarea lor. Până ce trebuie să constatăm că întreprinderile de stat sunt faimoase în Republica Moldova pentru că duc o concurență neloială cu sectorul privat, că sunt un portofel pentru partide, generează pierderi şi s-au îndatorat, doar cele de stat, la peste 15 miliarde de lei.”
Reorganizarea întreprinderilor de stat şi municipale reprezintă un angajament asumat de guvernare în fața partenerilor externi, în special Fondul Monetar Internaţional, iar anterior, un proiect de lege elaborat de Executiv a fost întors de la Parlament pentru reexaminare.
Până la finele acestei săptămâni la Chișinău se află o echipă de experți ai FMI, ca să afle la ce etapă a ajuns guvernarea în realizarea angajamentelor asumate, după ce în toamna anului trecut s-a convenit asupra unui împrumut de aproape 179 de milioane de dolari.
