Linkuri accesibilitate

Problema cu plasticul (VIDEO)


La mitingul partidului lui Ilan Shor din 26 august 2018 din Chișinău

Comisia Europeană a încercat mai degrabă să sensibilizeze populația, decât să pedepsească guvernele.

Balena, chitul biblic, nu l-a putut înghiți pe profetul Iona, ba poate nici măcar pe Pinocchio, pentru că are gâtlejul prea mic, în schimb știm că stomacul balenelor vânate e plin de reziduuri de plastic imposibil de digerat, de la care unele chiar mor.

Problema cu plasticul în Uniunea Europeană este că UE ia degeaba decizii unilaterale câtă vreme ceilalți mari producători de plastic ai planetei continuă să-l arunce în ocean sau să-l ardă, slobozind gaze toxice în atmosferă.

În primul rând, Comisia Europeană a căutat să sensibilizeze populația, mai degrabă decât să pedepsească guvernele. Subiectul este plicticos, nu are nimic excitant, iar decizia Comisiei Europene din mai 2018 de a propune interzicerea a 10 produse din plastic de folosință unică a trecut neobservată. Pe lângă obișnuitele tacâmuri și farfurii din plastic, a căror interzicere se cere mai peste tot, Comisia a mai cerut interzicerea paielor din plastic, a tișelor din plastic pentru baloane, ba chiar și a bețișoarele cu vată, pentru ureche, din plastic.

La fel, Comisia Europeană a încercat în ultimii ani să stimuleze cel puțin interzicerea pungilor de plastic de unică folosință. Acestea sunt de altfel cele mai nocive: cele subțiri, care se rup de îndată și sfârșesc la gunoi. Pungile mai groase, mai grele, pot folosi de mai multe ori, dar cele mai dăunătoare sunt cele fine, care se aruncă imediat.

Vin apoi, în ordinea nocivității, paiele din plastic, tacâmurile și farfuriile.

Paiele reciclabile vin învelite individual în foiță de plastic, ceea ce transformă întreaga inițiativă într-o uriașă glumă...

Aici intervine și paradoxul falsei ecologii. Acolo unde o companie cum este Starbucks, lanțul de cafenele, pornit din America și răspândit pe continentul european, care a interzis paiele din plastic și le-a înlocuit prin paie reciclabile, acelea vin de fapt învelite individual în foiță de plastic, ceea ce transformă întreaga inițiativă într-o uriașă glumă.

UE stimulează și proiectele originale precum acea firmă de tineri inovatori care au venit cu un proiect de tacâmuri și farfurii, pentru mesele de prânz ale corporatiștilor take away, care sunt de fapt din materii consumabile, altfel zis după ce ai mâncat consumi și tacâmurile, ba chiar, dacă mai poți, chiar și farfuria, care ar putea eventual să servească de desert.

Trebuie spus că pe lângă legislația europeană mai intervin și legislațiile naționale, care pot fi și mai restrictive. Astfel, după ce Belgia a interzis pungile de plastic de folosință unică, parlamentul francez a stârnit proteste în lumea fabricanților de ambalaje, interzicând cutiile de plastic pentru cantinele școlilor, grădinițelor, universităților și spitalelor.

În final, s-a ajuns la concluzia că cea mai eficace metodă va fi aceea de a-i face pe fabricanți să plătească pentru curățarea și tratarea reziduurilor.

***

La aproape o lună de la decizia Parlamentului European de a interzice din 2021 articole din plastic de unică folosință, cum ar fi farfuriile și tacâmurile, o inițiativă similară a fost adoptată de legislativul de la Chișinău. Începând din 1 ianuarie 2021 va fi interzisă utilizarea şi comercializarea farfuriilor, paharelor, tacâmurilor şi beţişoarelor de unică folosinţă din plastic, cu excepția celor confecționate din materiale biodegradabile. Cei care nu se vor conforma restricţiilor riscă sancţiuni sub formă de amendă de până la 4500 de lei pentru persoane fizice şi de până la 120 de mii de lei pentru entităţi juridice.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul liberal Ştefan Vlas, a menţionat că în Moldova cea mai utilizată metodă de tratare a deşeurilor este depozitarea la sol, care reprezintă un focar de poluare a solului şi apelor subterane. Iar plasticul ucide, a mai spus parlamentarul.

„Ştim cu toţii că degradarea plasticului are loc într-o perioadă de 100, 400 şi chiar până la o mie de ani. În timpul arderii emit gaze toxice. Constituie o sursă importantă de gunoi pentru comunităţi. Reprezintă pericol pentru viaţa acvatică, pentru diferite specii de peşti, pot sufoca sau întrerupe digestia animalelor care le consumă. Ucid în fiecare an cel puţin o sută de mii de animale. Formează băltoace care pot dezvolta microorganisme periculoase.”

Autorii iniţiativei propun ca alternativă producerea veselei de unică folosinţă din hârtie, făină de porumb, cânepă organică, zahăr, trestie de zahăr, amidon sau grâu. Deputatul comunist Oleg Reidman a reproşat însă autorilor că nu au în vedere măsuri stimulative pentru operatorii care produc articole ce urmează a fi interzise, astfel încât reprofilarea unităților să fie şi rentabilă.

Deşi articolele din plastic pot fi reciclate, doar o parte infimă din ele sunt colectate şi procesate. Marea majoritate ajung la gunoiști, pe stradă, în parcuri, râuri şi lacuri. Pentru a fi reciclate deşeurile de plastic trebuie mai întâi separate de alte gunoaie, dar separarea deşeurilor încă nu a devenit o obişnuinţă a moldovenilor chiar dacă de ani buni în majoritatea localităţilor au apărut containere separate pentru plastic, hârtie şi sticlă.

În 2017 o companie si-a propus să separe deşeurile, alegând plasticul, pe care să-l sorteze, recicleze şi să-l repună în circuit. De curând un grup de tineri entuziaşti au importat în R. Moldova un proiect preluat din Olanda „Precious plastic”, în traducere plasticul preţios. Ei încearcă să creeze un sistem de reciclare în care ar fi antrenate micile comunități. PET-urile din plastic constituie partea leului în volumele recuperate.

Minuni de plastic
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:09:22 0:00

Pet-urile din plastic, adică recipientele care sunt pe punctul de a dezlocui sticlele, deocamdată nu cad sub incidenţa interdicțiilor prevăzute în iniţiativa promovată săptămâna această de parlament, a precizat deputatul Ştefan Vlas.

„Ţările UE vor veni cu anumite modificări ca până în anul 2025 90 la sută din aceste sticle să fie procesate în ţară. Dacă nu o să fie procesate, o să fie şi amenzi. O să plătim în bugetul UE amenzi pentru utilizarea şi neprocesarea acestor sticle de plastic.”

Interzicerea utilizării produselor din plastic este o preocupare mai veche a ecologiştilor şi autorităţilor din Moldova. Amintim că anul trecut a fost votată legea care interzice treptat începând cu anul viitor utilizarea şi comercializarea pungilor din plastic. Din 2019 supermarketurile nu vor mai putea vinde pachete din plastic mai groase. În 2020 vor fi interzise pungile ceva mai subțiri, iar începând cu anul 2021 nici pungile foarte subțiri nu vor mai fi permise spre vânzare. Majoritatea agenţilor economici au început deja să promoveze alternative, pungi bio din hârtie, din amidon sau stofă. Numai că acestea fiind de regulă mult mai scumpe deocamdată nu se bucură de popularitate.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG