La Viena, a început astăzi o nouă reuniune de două zile în formatul „5+2”. Găzduite de președinția austriacă a OSCE, convorbirile urmează să se axeze pe aplicarea măsurilor de întărire a încrederii între malurile Nistrului, care sunt cunoscute ca Pachetul „Berlin Plus” și care au fost convenite în 2016, când președinția OSCE a fost exercitată de Germania.
Pe 18 noiembrie, Chișinăul și Tiraspolul au îndeplinit o prevedere a pachetului, redeschizând podul rutier peste Nistru dintre localitățile Gura Bîcului – Bîcioc după o pauză de 25 de ani. Sâmbătă, reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului au semnat patru înțelegeri care vizează alte chestiuni prevăzute de pachet: funcționarea școlilor cu grafie latină, accesul la terenurile agricole de după traseul Dubăsari - Tiraspol, recunoașterea diplomelor transnistrene și restabilirea legăturilor telefonice între malurile Nistrului.
În cadrul ședinței de astăzi de la Viena, șeful președinției austriece a OSCE, Sebastian Kurz, a salutat progresele atinse de Chişinău și Tiraspol în ultimele două săptămâni. În urma deciziei de a deschide podul Gura Bicului-Bîcioc peste râul Nistru vom vedea progrese semnificative în negocieri pentru prima dată în mai mult de un deceniu", a spus Kurz, citat de un comunicat al OSCE. „Salutăm acest angajament constructiv și credem că și celelalte probleme economice și sociale - discutate de mai mulți ani - pot fi rezolvate rapid", a mai spus Sebastian Kutz. Potrivit lui, aceste progrese vor aduce „numeroase beneficii comunităților locale și agenților economici de pe ambele maluri ale Nistrului” și au și conotații pentru „întreaga regiune a Mării Negre”.
Reuniunea de azi de la Viena este prima după mai bine de un an – ultima ședință în formatul 5+2 a avut loc în iunie 2016 la Berlin.
Atunci s-a convenit un protocol comun care conținea opt puncte – probleme social-economice care nu au fost soluționate de ani de zile. Și chiar dacă negocieri în formatul 5+2 nu am mai avut loc, grupurile de experți de la Chişinău și Tiraspol s-au întâlnit periodic, fără însă să fie anunțate progrese reale în aceste discuții. Chişinăul oficial acuza Tiraspolul de inflexibilitate și spunea că nu poate accepta anumite cedări unilaterale, mai ales în condițiile în care comunitatea de experți de pe malul drept al Nistrului avertiza autoritățile constituționale să nu accepte depășirea unor „linii roșii” în relația cu regimul separatist care ar submina suveranitatea Republicii Moldova.
În acest context anunțul cu privire la deschiderea podului de la Gura-Bâcului a fost cumva surprinzător pentru publicul larg, la fel ca și semnarea celor patru protocoale care ar urma să asigure buna funcționare a școlilor cu grafie latină din regiunea transnistreană, accesul fermierilor din Dubăsari la terenurile situate după traseul Tiraspol-Rîbniță, recunoașterea diplomelor de studii transnistrene și asigurarea legăturilor telefonice fixe și mobile între cele două maluri ale Nistrului.
Unul dintre subiectele sensibile care nu pare încă să-și fi găsit o soluție este cel al plăcuțelor de înmatriculare pentru mașinile din regiunea transnistreană.
Redactorul șef al publicației NewsMaker.md, Vladimir Soloviov, spune că administrația de la Tiraspol a fost nevoită să devină mai flexibilă și mai conciliantă din cauza crizei economice din regiune care nu dă semne de slăbire și a faptului că Rusia nu mai trimite bani în regiune.
Vladimir Soloviov: „Există opinia că autoritățile transnistrene au fost nevoite să devină mai conciliante pentru că acest lucru îl dictează situația economică și interesele de afaceri. În Transnistria criza economică nu trece, aceasta a început cam odată cu războiul din estul Ucrainei. Cu Ucraina administrația precedentă condusă de Șevciuk și Ștanski a reușit să se certe, aceștia au avut un conflict direct cu Kievul și Ucraina „s-a închis” pentru Transnistria. Așa că acum Transnistria încearcă pe de o parte să restabilească relațiile cu Ucraina, iar pe de altă parte – cu Occidentul, cu Uniunea Europeană. Din Rusia în ultimul timp bani nu mai vin, cu excepția suplimentului sub 10 dolari la pensii.”
Vladimir Soloviov mai spune că evoluțiile neașteptate în reglementarea transnistreană ar mai avea încă un motiv – potrivit jurnalistului, care invocă surse bine documentate în care are încredere, în reglementarea transnistreană a apărut un așa-numit „format oligarhic din umbră” girat de Vladimir Plahotniuc și Victor Gușan, șeful concernului Sheriff de la Tiraspol care controlează regiunea transnistreană. Fără o înțelegere dintre cei doi, spune Vladimir Soloviov, deciziile din ultimele două săptămâni nu ar fi fost posibile.
