Linkuri accesibilitate

Regiunea transnistreană și „minele” de criptomonede în care vor „săpa” unii ruși


Bitcoins.

Guvernele occidentale insistă ca criptomonedele să nu fie legalizate, pentru că sînt o modalitate de spălare a banilor.

Legislativul regiunii transnistrene, Sovietul suprem, a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea blockchain, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de criptomonede.

Proiectul de lege a fost prezentat de liderul regiunii Vadim Krasnoselski pe data de 23 ianuarie.

A doua zi – pe 24 ianuarie, acesta a fost votat în prima lectură, iar după încă o săptămână, pe 31 ianuarie, documentul a trecut și de lectura finală.

O viteză legislativă despre care nu-și amintesc să se mai fi pomenit nici măcar experții din regiune.

Documentul va avea acțiune retroactivă, prevederile lui fiind valabile din 1 ianuarie 2018.

Legea interzice persoanelor fizice să se ocupe de așa-numitul „minerit” și nu permite circulația cripto-valutelor ca mijloc de plată sau schimb în regiune, ceea ce înseamnă că monedele virtuale vor pleca din regiunea transnistreană imediat ce vor fi „extrase din mină”.

În nota informativă a documentului se spune că investitorii vor fi scutiți de impozite, vor avea susținerea autorităților și vor beneficia de tarife speciale la curent electric.

Iată ce a declarat în context Serghei Obolonik, responsabilul pentru dezvoltarea economică a regiunii transnistrene.

Serghei Obolonik: „Noi legalizăm așa-numitul mining, activitatea prin care este generată cripto-valuta, pentru ca orice investitor intern și extern, orice persoană juridică care se ocupă de mining să poată face asta legal, fără întrebări din partea autorităților”.

Experții și presa au atras atenția asupra faptului că unul dintre oamenii de afaceri care ar putea beneficia direct de noua lege transnistreană ar fi fiul procurorului general al Federaţiei Ruse, Igor Ceaika, fondator al companiei Russkii Export.

Încă în luna septembrie acesta s-a arătat interesat de potențialul pe care îl oferă regiunea transnistreană – din perspectiva curentului electric ieftin și a unei viteze la internet destul de bune.

Expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko:

Serghei Melnicenko: „Eu cred că o lege atât de neobișnuită pentru baza noastră legislativă a apărut pentru a satisface anumite interese ale unor grupuri economice sau ale unor companii din străinătate. Pentru că în orice situație anumite modificări în legislație apar în urma unor interese, trebuie să existe un impuls.”

Zvonurile au fost confirmate și de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, care a declarat publicației ruse „Komersant” că legea „este croită” pentru investitorii ruși, printre primii fiind Igor Ceaika.

Krasnoselski dă asigurări că regiunea va putea asigura necesarul de curent electric pentru așa-numitele ferme de „minerit” – din contul capacităților de generare care aparțin administrației sau concernului Sheriff.

Este vorba despre hidrocentrala de la Dubăsari, de pe râul Nistru, și cele trei centrale electrice cu termoficare ale Sheriff-lui de la Tiraspol, unde, promite, Krasnoselski vor fi arse nu gazele din proprietatea Gazpromului, ci cele pe care furnizorul din Federaţia Rusă le datorează regiunii transnistrene pentru asigurarea tranzitului către Balcani.

Ar fi vorba despre echivalentul a 25-30 milioane dolari pe an.

O altă sursă de curent electric în Transnistria este centrala electrică de la Cuciurgan.

Proprietarul acesteia este concernul rus RAO ES, iar instalațiile de acolo lucrează în baza gazelor livrate de Federaţia Rusă pentru care Transnistria nu plătește.

Iar Moscova încearcă să pună datoria de pe peste 6 miliarde de dolari Transnistriei la gaze pe seama Chişinăului.

Igor Ceaika a declarat pentru „Komersant” că e într-adevăr interesat de o posibilă investiție în regiunea transnistreană. „Am așteptat când va intra în vigoare legea. Acum au apărut premize pentru a merge mai departe. Ne-am înțeles cu șeful executivului de la Tiraspol că după ce va intra legea în vigoare autoritățile ne vor pune la dispoziție infrastructura pentru proiect. Vom aștepta de la ei propuneri privind locațiile pentru crearea fermelor de mining – mingea e în terenul lor”, a declarat Igor Ceaika.

Ceaika a subliniat că de acest proiect sunt interesați 5-6 oameni de afaceri din Rusia, dispuși să investească între 5 și 15 milioane ruble rusești, adică între 90.000 și 265.000 de dolari. „Eu mă orientez către o investiție de cam 10 milioane ruble. Trebuie mai întâi să încercăm, să vedem ce iese, mi-e frică să investesc mult dintr-odată”, a spus Ceaika, subliniind că încă nu a decis să deschidă o fermă de „minerit” criptomonede în regiunea transnistreană și că analizează posibilitățile pe care le oferă în acest sens piața Republicii Moldova, cât și cea din Federaţia Rusă. „Decisiv va fi costul curentului electric”, a subliniat omul de afaceri.

Energia electrică este unul dintre componentele importante în procesul de „minerit” a criptomonedelor – unii experți susțin chiar că aceasta se ridică la 95 la sută din valoarea investițiilor.

Iar Serghei Obolonik, responsabilul pentru dezvoltarea economică a regiunii transnistrene spune că pentru regiunea separatistă aceasta este o modalitate bună de a vinde curent și de a face rost de valută străină de care Transnistria duce foarte mare lipsă:

„Suntem gata să vindem curent la un preț foarte bun pentru companiile din domeniul miningului. Este vorba despre vânzarea către companiile străine care nu trebuie să se înregistreze în Transnistria și care, deci, sunt nerezidente. Deci este vorba despre export de curent electric contra valută.”

Interesant este că în Rusia autoritățile monetare sunt sceptice în ceea ce privește perspectivele pieței de criptomonede.

Șefa Băncii Centrale a Federaţiei Ruse, Elvira Nabiullina spunea anterior că nu va permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată. Autoritățile pregătesc și un proiect de lege care să reglementeze acest domeniu și care au urma să fie definitivat către vara acestui an, însă experții nu așteptă o liberalizarea abordărilor.

În plan global, Belarusul a fost primul stat care a legalizat complet activitățile legate de tehnologiile blockchain și circulația criptomonedelor și a făcut acest lucru cu ceva mai mult de o lună în urmă, în 22 decembrie 2017.

Până în prezent, doar Japonia a recunoscut bitcoinul drept mijloc de plată.

Coreea de Sud și China au interzis schimbul de monede virtuale pe bani reali, iar în Elveția și în unele bănci europene sunt create așa-numitele „cutii cu nisip” unde companiile care lucrează cu criptomonede pot schimba anumite sume limitate pe bani reali.

Guvernele occidentale insistă ca criptomonedele să nu fie legalizate, considerându-le o modalitate de spălare de bani.

XS
SM
MD
LG