Linkuri accesibilitate

De câte ori a fost primit Regele Mihai în Parlamentul de la București


Regele Mihai în Parlamentul României, 25 octombrie 2017.

Ceremonia de luni din legislativul român demonstrează o dată în plus că puținii eroi ai națiunii sunt mai valoroși morți decât vii.


Importanța Regelui Mihai pare să fi crescut odată cu trecerea sa în neființă, fiindcă în perioada vieții, după ce a fost izgonit de două ori, o dată în 1947, a doua oară în 1990, a urmat o reprimire destul de rece.

În ultimii 20 de ani Regele a fost mai degrabă ignorat și abandonat undeva la periferia vieții politice autohtone. Abia acum, odată cu moartea sa este omagiat, iar Parlamentul, care în urmă cu un sfert de secol ar fi vrut să-l declare persona non grata, a ținut astăzi o ședință solemnă în memoria sa.

Margareta, prima născută a Regelui, declarată încă din timpul vieții acestuia ca succesoare la tronul României, a venit în Parlament flancată de cei doi lideri ai Senatului și Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea.

Președintele Klaus Iohannis a deschis această reuniune specială a Parlamentului spunând că destinul tragic al Regelui Mihai se confundă cu destinul din veacul trecut al poporului român.

Iohannis a amintit că deși a domnit acum 70 de ani, principiile Regelui Mihai nu aparțin trecutului, ci dimpotrivă, sunt mai actuale ca niciodată.

Mihai a fost un monarh constituțional, a mai spus președintele Iohannis, reluând câteva citate din singurul discurs ținut de Rege în Parlamentul României după căderea comunismului.

Mihai a remarcat atunci între altele că politica e „o sabie cu două tăișuri”, care „garantează democrația și libertățile dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rolul primordial al instituțiilor Statului”.

Călin Popescu Tăriceanu, singurul dintre vorbitorii oficiali care a fost monarhist dintotdeauna, a explicat că e pentru a treia oară când Regele se află în Parlament, după acel discurs de acum șase ani și că prima dată a fost în 1946, la începutul iernii, pentru a inaugura lucrările Parlamentului care fusese ales pe 19 noiembrie.

Era primul Parlament controlat de comuniști, după un scrutin fraudat și făcut sub presiunea Armatei Roșii.

De fapt, Regele s-a mai aflat în Parlament, atunci când colegii fostului președinte Ion Iliescu l-au denigrat sau imediat după abdicarea lui forțată, când comuniștii i-au făcut primele portrete negative, cele care au rezistat până după căderea regimului instaurat de sovietici în România.

Practic însă, Regele a fost primit în Parlamentul României doar de două ori.

„O istorie vitregă și violentă” nu i-a dat voie Regelui Mihai să-și indeplinească rolul de monarh constituțional și de a deschide anual lucrările Parlamentului, a mai spus Tăriceanu, adăugînd că de-acum încolo Regele nu va mai părăsi Parlamentul și că el va fi prezent „ca o sursă vie de inspirație, ca un reper moral de neclintit, ca un îndemn permanent la curaj și la tărie de caracter”.

Patriarhul Daniel a făcut de la microfonul Parlamentului un portret succint al Regelui din care rezultă că a fost o mare personalitate istorică, mareșal al României, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, erou al actului de la 23 august 1944, și în același timp un credincios statornic, care nu s-a sfiit niciodată să-și mărturisească credința în public, trăind după principiul Nihil Sine Deo, adică nimic fără Dumnezeu.

Cristian Hera, vice-președintele Academiei Române, a mai adăugat la acest portret faptul că Regele, la fel ca predecesorii săi, a fost președintele de onoare și protectorul Academiei, redevenind după 2007 membru de onoare al acestei instituții.

În discursul ei, Margareta, succesoarea Regelui, a promis că va continua să servească interesele fundamentale ale țării și că își va închina munca românilor din toate țările lumii.

„Am pierdut, ca și întreaga națiune, un părinte”, a spus fiica cea mare a Regelui în fața camerelor reunite ale Parlamentului.

„Înțelepciunea lui a asigurat continuitatea țării în momentele de gravă abatere de la mersul firesc al lumii. (...). Chiar atunci când a fost departe de ţară, românii l-au privit ca pe un far luminos. Pentru aproape un secol, regele Mihai a fost o parte din fibra statului român”, a mai spus Margareta.

Ceremonia din Parlamentul Român demonstrează o dată în plus că puținii eroi ai națiunii sunt mai valoroși morți decât vii, și că Regele de care s-au temut atât de mult politicienii la începutul anilor ’90 a putut să-și reia locul istoric meritat abia odată cu trecerea lui în neființă.

XS
SM
MD
LG