Din 2014 Uniunea Europeană a oferit guvernului de la Chișinău aproape 25 de milioane de euro pentru modernizarea școlilor profesionale și instruirea dascălilor, astfel încât elevii să beneficieze de cunoștințe corelate cu cerințele de pe piața muncii. În zeci de instituții de învățământ au fost renovate laboratoarele de practică şi dotate cu echipamente moderne. Chiar şi aşa, au mai rămas multe provocări în domeniu, cum ar fi salariile mici oferite profesorilor sau colaborarea modestă cu mediul de afaceri.
Vasile Chiriac, originar din comuna Moscovei, are aproape 20 de ani și este astăzi student în anul trei la școala profesională din Cahul. În luna mai va ţine în mâini o diplomă de specialist în domeniul IT. Tânărul recunoaște că până nu demult printre semenii lui bântuia stereotipul că studiile la o școală profesională nu oferă prea multe șanse de angajare. Însă odată cu modernizarea acestora, tot mai mulți elevi iau în calcul posibilitatea de a deprinde o meserie:
„De exemplu, cei care învaţă pentru bucătar, controlor produse alimentare, cusători, au laboratoare noi, performante, utilaj nou, modern şi ei fac practica în şcoală. Eu termin acest semestru şi în a doua jumătate de an voi merge la practica individuală, cu contract de muncă pentru trei luni, apoi voi susţine examenele în luna mai!”
Europa Liberă: De lucru îşi găsesc tinerii după şcoală?
Vasile Chiriac: „Depinde ce profesie! La noi, de exemplu, bucătarii şi cofetarii îşi găsesc non-stop de lucru.”
Europa Liberă: Dar din profesia ta?
Vasile Chiriac: „Găseşti! Am prieteni care s-au angajat deja în cadrul unor întreprinderi individuale, dar cel mai bine în profesia mea e să-ţi deschizi propria afacere şi să ai doi-trei angajaţi.”
Școala profesională din Cahul, la care învață Vasile, a beneficiat până în prezent de sute de mii de lei – sprijin european, pentru renovarea sălilor pentru practică, procurarea echipamentului modern, iar profesorii trimişi la cursuri de perfecționare. În plus, au fost introduse şi aşa numitele meserii conexe, tinerii având posibilitatea să studieze două profesii în acelaşi timp. Directoarea adjunctă a şcolii, Ana Chiricuţă, spune că fiecare al doilea absolvent îşi găseşte un loc de muncă după încheierea studiilor şi în cele mai multe cazuri cu mult peste remunerarea unor tineri specialişti cu studii superioare:
„Schimbările se văd în ultimii ani, în urma dotării bazei tehnico-materiale a laboratoarelor. De la şcoala noastră undeva 55-60 de % dintre absolvenți se angajează chiar în regiunea de sud. Am avut elevi care au desfăşurat stagiul de practică în Italia. Italienii au venit la noi în luna septembrie şi au desfăşurat un master-class, urmează acum să meargă şi profesorii noştri în Italia, în special cei de la profesia bucătar-cofetar.”
Din 2014, când a fost lansat proiectul de asistenţă tehnică pentru domeniul învăţământ şi formare profesională, au fost evaluate cele aproape o sută de instituţii profesional tehnice din ţară. S-a constatat că o pătrime dintre acestea sunt bune, jumătate - medii şi 24 de instituţii - slabe, o parte necesitând a fi închise. Cele mai bune instituţii s-au transformat în Centre de excelenţă, fiecare specializată pe domenii cheie – medicină, IT, viticultură sau construcţii – considerate de importanţă pentru economia ţării.
Reformarea domeniului este, însă, la jumătate de cale, constată reprezentantul Fundaţiei Internaţionale „Liechtenstein Development Service”, care a sprijinit schimbarea, Pius Frick. O colaborare mai strânsă cu mediul de afaceri şi majorarea salariilor pentru profesori sunt doar câteva dintre provocările autorităţilor, spune Pius Frick:
Proiectul de modernizare a instituțiilor profesionale se încheie la finele acestui an. Cu banii contribuabililor europeni a fost restructurat sistemul greoi, moștenit din perioada sovietică. Cât de bine au reuşit autorităţile moldovene să valorifice sprijinul european se va şti peste trei ani, în 2020, când guvernarea va încheia reformarea strategiei de modernizare a învățământului profesional tehnic.
