Linkuri accesibilitate

Rezultate modeste la şapte ani de la lansarea reformei justiției


Dacă în 2011 Barometrul Opiniei Publice arăta că 18% dintre cetățeni aveau încredere în justiție, la finele lui 2017 această cifră a scăzut până la 14%.

De la independența Republicii Moldova, reforma din justiție este considerată cea mai de amploare. În 2011, guvernanții promiteau un sistem judiciar echitabil, cu „zero toleranță” față de corupție. La șapte ani distanță lucrurile nu au evoluat, constată experții Centrului de analiză și prevenire a corupției. Dacă în 2011 Barometrul Opiniei Publice arăta 18% dintre cetățeni aveau încredere în justiție, la finele lui 2017, această cifră a scăzut până la 14 %. Ce a împiedicat reformarea veritabilă a sectorului?

Rezultate modeste la şapte ani de la lansarea reformei justiției
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:34 0:00
Link direct


Tragerea la răspundere, inclusiv penală, a justițiarilor corupți, testarea la poligraf a viitorilor magistrați și procurori sau crearea Autorității Naționale de Integritate, a cărei menire urma să fie sancționarea demnitarilor cu averi nedeclarate, sunt câteva dintre măsurile promise în 2011 și considerate piloni de bază a reformării întregului sistem de combatere a corupției.

La șapte ani distanță, rezultatele par a fi modeste. Abia în 2017 pentru prima dată au fost testați la poligraf candidații care râvneau funcția de procuror, nu și cei care își doreau să devină magistrați; judecătorii traşi la răspundere pentru corupţie pot fi număraţi pe degete, iar Autoritatea Națională de Integritate se așteaptă să devină complet funcțională abia în acest an.

Experta Centrului de analiză și prevenire a corupției, Lilia Ioniță, constată că în ultimii ani autoritățile și-au făcut o obișnuință din a reforma instituții nou create. Bunăoară, Comisia Națională de Integritate, creată în 2011, a fost reformată în 2015, proces ce a paralizat activitatea instituţiei:

Lilia Ioniţă
Lilia Ioniţă

„Noi nu reuşim bine să construim o entitate că ne apucăm să o reformăm, deci, noi nu lăsăm să intre pe un făgaş, să-şi creeze toată infrastructura umană şi logistică necesară, ca să poată să dea un anumit randament. Nu poţi de fiecare dată să intervii cu tot soiul de modificări, ajustări ce par cosmetice, dar care afectează, de fapt, funcţionalitatea unor instituţii întregi. Atunci când schimbi foarte frecvent regulile jocului în timpul jocului, asta nu-i fair play şi chiar afectează rezultatul final.”

În ce priveşte reacţia guvernanţilor, aceştia s-au apărat de fiecare dată spunând că nu au suficiente resurse financiare, angajaţi sau expertiza necesară pentru a continua reformele. Secretarul general de stat de la Ministerul Justiţiei, Anatolie Munteanu, a opinat astăzi că o explicaţie pentru corupţia din sistem ar fi şi educaţia cetăţenilor:

Anatolie Munteanu
Anatolie Munteanu

„Toată strategia de reformare a justiţiei, de luptă a corupţia s-a transformat într-o mişcare naţională care nu prinde la cetăţean. De ce noi tot timpul excludem din formula de luptă cu corupţia cetăţeanul? Noi avem statistici câţi procurori, judecători, executori au fost urmăriţi, dar noi avem vreo mişcare sau vreun concept cum să educăm cetăţenii să nu dea mită. Câte studii avem noi făcute pe chestiunea asta?”

Per ansamblu, imaginea justiţiei, în ochii cetăţenilor moldoveni, dar şi ai partenerilor externi, este una nefavorabilă. Un recent sondaj de opinie comandat de Consiliul Superior al Magistraturii şi realizat în rândul persoanelor care au avut de-a face cu instanţele de judecată arăta că şase din zece respondenţi consideră că cetăţenii Republicii Moldova nu sunt egali în faţa legii.

În ce priveşte sprijinul din exterior, la finele anului trecut, Republica Moldova a ratat 28 de milioane de euro oferiţi de Uniunea Europeană în schimbul reformelor. Domeniul este monitorizat îndeaproape, a dat astăzi asigurări Kevin J. Lanigan, consultant senior în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, mai ales în acest an, când ţara se află în pragul a două scrutine electorale importante: anticipatele din Chişinău şi Bălţi şi alegerile parlamentare aşteptate la toamnă:

„Pentru ca o democraţie să funcţioneze eficient şi în favoarea cetăţenilor, doar organizarea periodică a alegerilor nu este suficientă. Transparenţa este vitală pentru a ne asigura că cetăţenii au acces la suficientă informaţie pentru a lua o decizie responsabilă în privinţa candidaţilor şi pentru a le cere socoteală guvernanţilor. De asemenea, pentru buna funcţionare a democraţiei, este important să există o presă liberă şi independentă, care ar oferi oamenilor informaţie pe care guvernanţii vor să o ascundă. O relaţie sănătoasă între presă, societatea civilă şi autorităţi este la fel foarte importantă.”

Mai mulţi experţi din domeniu şi-au exprimat zilele trecute temerea că reformele din sectorul justiţiei vor stagna. Motive de îngrijorare ar fi suficiente: în ultimile trei luni s-a schimbat de trei ori ministrul de la justiţie, Uniunea Europeană nu dă semnale că ar vrea să reia sprijinul financiar pentru acest sector, iar în an electoral şansele pentru reforme majore sunt minime.

XS
SM
MD
LG