Linkuri accesibilitate

Reforma Guvernului: întărirea verticalei sau o schimbare de formă? (INFOGRAFIC)


Premierul Pavel Filip a primit astăzi undă verde de la legislativ să reducă de la 16 la 9 numărul de ministere. Este vorba despre o reformă anunţată de prim-ministru cu a anumită surpriză în aprilie 2016, când îşi făcea bilanţul primelor 100 de zile de mandat, dar care a început efectiv abia peste un an, când era girată de liderul democrat, Vlad Plahotniuc.

„La prima etapă, nu vom avea miniştri noi”, i-a anunţat pe parlamentari prim-ministrul Pavel Filip, sugerând că astfel el încearcă să evite blocajele la numirea în funcţii a miniştrilor, care ar veni în mod sigur din partea lui Igor Dodon. În Republica Moldova, numirea miniştrilor se face prin decret prezidenţial, iar şeful statului deja a refuzat în câteva rânduri să emită astfel de decrete, un exemplu fiind funcţia de la apărare, deja de câteva luni vacantă după demiterea lui Anatol Şalaru.

„Acesta va fi un guvern care va asigura o perioadă de tranziţie până în iarnă. Miniştrii care vor rămâne să conducă aceste ministere vor trebui să treacă această perioadă de probă, după care la sfârşitul anului vom avea o evaluare şi vom vedea cine şi cât de bine şi-a făcut treaba”, a mai spus Pavel Filip, fără a continua însă să explice ce se va întâmpla dacă miniştrii nu vor trece această evaluare.

Rămâne neclar de ce democraţii au insistat atât de mult în ultimul an şi jumătate pe această optimizare ministerială, deşi nimeni nu le-a cerut-o vreo-dată în mod explicit. În lista de angajamente internaţionale ale Chişinăului s-a pomenit adesea încă începând cu 1999 despre reforma administraţiei publice centrale, dar impresia este că se avea în vedere mai degrabă reforme de conţinut, pe când ceea ce propun democraţii e privit mai degrabă ca o schimbare de formă. Nici avantajele scontate, - iar Filip a vorbit astăzi despre optimizări de personal de 223 de unităţi, dintr-un total de peste 1800 şi economii de 76 de milioane de lei anual, - nu par foarte convingătoare că reforma e necesară din punctul de vedere al nevoii de austeritate.

Pavel Filip în Parlament
Pavel Filip în Parlament

S-ar putea crede, şi tocmai asta o spun anumiţi analişti din cercurile apropiate Partidului Democrat, că Vlad Plahotniuc îşi pregăteşte sieşi o structură guvernamentală compactă şi flexibilă, în care cât mai puţine persoane să fie implicate în luarea deciziilor la nivel de executiv. O astfel de strategie ar explica, se pare, remarca de astăzi a prim-ministrului Filip, rămasă neterminată până la capăt în şedinţa de legislativ.

În lipsa comuniştilor şi a socialiştilor, care fiecare din motivul lor au boicotat şedinţa de astăzi a parlamentului, singurele remarci critice care au sunat în plen au fost cele ale liberal-democraţilor, care nu găsesc potrivită modalitatea în care s-a decis unirea propriu-zisă a ministerelor. Ar veni în contradicţie cu scopurile declarate ale unui executiv axat, în mod prioritar, pe atragere de investiţii, care nu au cum să vină fără o dezvoltare regională şi o infrastructură bună, în timp ce premierul propune comasarea ministerului respectiv cu cel al economiei.

„Un adevărat act de vandalism asupra naturii de azi și de mâine a statului”, a numit la rândul său pe Facebook „lichidarea” Ministerului Mediului fostul ministru liberal, Valeriu Munteanu, care şi-a depus demisia după plecarea liberalilor de la guvernare. Acest minister, aşa cum propune Filip, va fi alipit la Ministerul Agriculturii.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG