Linkuri accesibilitate

Reforma executivului este noua temă de dispută între şeful statului şi guvern.

Dacă e adevărat că președintele Igor Dodon și guvernul sunt înțeleși să joace rolul unor adversari, dar de fapt sunt parteneri, atunci ei își joacă rolul foarte bine. Aproape nu trece o săptămâna ca polii puterii să nu se certe, dacă nu chiar să se umilească - așa cum a făcut guvernul suspendându-l pe Dodon vreme de câteva minute, ca să numească ministrul apărării, la președinte acasă. Cea mai nouă temă de dispută este reforma guvernului.


Igor Dodon nu mai este la fel de încântat de reforma guvernului precum era în momentul în care o promulga.

„Reforma Guvernului lovește în mii de profesioniști, nevoiți să părăsească locul de muncă, pentru a fi înlocuiți de persoane fără experiență, lipsite de competență, multe afiliate Partidului Democrat. Așa abordare este inacceptabilă”, a scris astăzi şeful statului pe o reţea de socializare, explicând că ar primi numeroase plângeri de la aceşti oameni şi sugerând că ar putea să-i ia el la lucru, într-un „sfat al specialiştilor” pe care ar avea de gând să-l creeze.

La scurt timp, premierul Pavel Filip i-a răspuns cu o replica acidă pe aceeaşi reţea. „Președintele Igor Dodon și-a terminat treaba la Președinție și vrea la guvernare?”, s-a întrebat prim-ministrul. „În ultima perioadă e preocupat să propună candidați la funcția de ministru, acum brusc a realizat că ar mai vrea să se implice puțin și în reforma guvernului. Populism și manipulare”, a adăugat Pavel Filip, ironizând şi pe seama anunţului preşedintelui că va crea acel sfat al specialiştilor.

Amănuntul însă pe care l-a trecut sub tăcere astăzi Igor Dodon, criticând reforma ministerială, este că el nu doar că a promulgat fără vreo obiecţie legea ce i-a dat startul, ci a şi lăudat-o, spunând că se repară un dezechilibru care demult trebuia să fie înlăturat.

„Întotdeauna am optat pentru reducerea numărului de demnitari, deoarece nu este corect să păstrăm același număr de funcționari de rang înalt ca acum 25 de ani”, a spus la semnarea documentului şeful statului, în luna iulie, când relaţia sa cu principalul partid guvernamental nu era atât de tensionată cum pare acum.

Faptul că reforma presupune şi optimizări de personal nu este nou - autorii ei au anunţat de la bun început că vor să optimizeze sistemul greoi şi deficitar al aparatului de stat pentru ca să-i poată plăti mai bine pe cinovnicii rămaşi, mai puţini şi mai profesionişti.

Cum răspund, însă, autorităţile criticilor şefului statului că selectarea celor care să rămână în ministere s-ar face pe criterii politice. Şeful Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului, Iurie Ciocan:

„Eu am rezerve faţă de aceste declaraţii şi cred că sunt politice, pentru că în fiecare minister se face evaluare şi în bază de evaluare, se iau deciziile.”

Ce reduceri de personal s-au făcut totuşi? Iurie Ciocan spune că, înainte de reformă, lucrau în ministere 1632 de funcţionari, iar alte 421 de locuri prevăzute de statele de personal erau vacante. Acum, după disponibilizarea unui număr de 474 de angajaţi, acest aparat birocratic numără 1158 de persoane, ceea ce înseamnă o reducere de personal de 30 la sută.

„Aş încuraja aceşti oameni să încerce să-şi găsească un job. Am avut comunicare cu Agenţia naţională a ocupării forţei de muncă şi ei ne-au spus că locuri vacante sunt, doar că oamenii trebuie să apeleze şi să ia aceste posturi de muncă”, mai spune Ciocan.

Cum reforma este abia la început, analize independente de impact nu s-au făcut deocamdată. Lunile viitoare, optimizările se vor extinde şi asupra agenţiilor şi a altor structuri guvernamentale, cum ar fi FISC, CNAS sau Vama. Cu cât anume va fi redus numărul funcţionarilor nu se ştie, dar acum aceştia alcătuiesc un aparat birocratic de 9 mii de persoane.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG