Linkuri accesibilitate

Interviu cu directorul IMAS Chișinău despre mizele referendumului inițiat de Igor Dodon.

Pînă se vor pronunța juriștii și politicienii pe marginea fezabilității referendumului inițiat de președintele moldovean Igor Dodon, sociologii ar fi cei mai indicați să analizeze mobilul, șansele și efectele pe termen scurt, dar și pe termen lung ale acestei inițiative prezidențiale. Vasile Botnaru a stat de vorba cu Doru Petruți, directorul IMAS Chișinău, despre mizele afișate, dar și despre cele mai ferite de ochii lumii.

Europa Liberă: Un referendum, de fapt, dacă ai lua iezuit, înseamnă că politicienii nu ştiu ce vrea poporul, dacă au nevoie numaidecât să scoată la referendum nişte subiecte cu care au câştigat mandate, de preşedinţi. De ce ar fi nevoie, în general, de referendumuri, mai ales, care nu au efect cert juridic, sigur, după care tot trebuie să mai faci un referendum, printre deputaţi deja?

Doru Petruți: „Am avut o discuţie anterioară la Radio Europa Liberă în care vorbeam despre preşedintele Dodon, care va utiliza în perioada următoare anumite instrumente care să-l menţină pe linia de atenţie publică şi că multe dintre acestea vor fi doar elemente de tactică politică, pentru a se menţine sau a câştiga segmente noi de electorat. Dacă ne uităm cu atenţie pe acele propuneri, linia de interpretare a lor poate să fie diferită. Una din ele eu aşa o percep, ca o formă de poluare, de fapt, a spaţiului public. Pentru că cetăţenii moldoveni în momentul acesta cred că numai la temele acelea nu se gândesc, nu sunt priorităţile lor. Dar acele teme vedeţi că au o continuitate clară cu campania electorală din care preşedintele Igor Dodon nu s-a oprit. O altă linie de interpretare ţine de activitatea, în general, a opoziţiei, care eu, cel puţin, constat că trece printr-o criză de idei serioase. Şi atunci e forţată în raport cu guvernarea să inventeze teme, chiar dacă ele sunt non-teme, din perspectiva populaţiei. Vorbeaţi de efectele ulterioare. E o risipă de bani să faci referendum pe tema miliardului, pentru că ştim foarte bine că efectele nu pot fi retroactive şi legea e foarte clară. O întrebare pe un sondaj pe tema respectivă rezolvă plus/minus cu precizie destul de bună ce cred cetățenii.”

Europa Liberă: Când îl întrebi pe un om: „Eşti de acord să predăm astronomia?”, dar nu zici „în locul matematicilor sau geometriei”, da, omul ar fi de acord şi cu una, şi cu a doua, şi cu a treia.

Doru Petruți: „Pe formularea întrebărilor întotdeauna sunt dispute, indiferent unde se desfăşoară referendumul. Şi aici sigur că va trebui multă atenţie, dacă lucrurile mai pot fi întoarse. Părerea mea e că deja lucrurile au înaintat destul de mult şi iniţiativele acestea nu ştiu dacă mai pot fi oprite. Pot fi doar comentate şi să constatăm eventuala risipă de bani care va avea loc. Încă o dată, e o non-temă pentru populaţie, ea nu se găseşte măcar în top zece priorităţi ale populaţiei nici la nivel naţional, nici regional. Dar, gândiţi-vă un pic la instrumentarul pe care preşedintele Igor Dodon îl are la îndemână, foarte puţin poate livra. În general, de partea aceasta de livrabile se ocupă guvernul. Aşa că preşedintelui îi rămâne o arie destul de simbolică la îndemână, să inventeze tot felul de acorduri „cu nicăieri şi cu nimeni”, să schimbe denumiri de manuale. Şi e interesantă lipirea aceasta din nou dintre preşedintele Igor Dodon şi Platforma DA, care preiau iar tema miliardului, care aici mie mi se pare cea mai mare risipă de bani, pentru că lucrurile sunt foarte clare. În rest, sigur, pot exista opinii, dar, pentru a măsura opinii, există sondaje sociologice şi nu cred că e cazul de exerciţii atât de costisitoare în privinţa unui referendum.”

Europa Liberă: Dar dacă v-ar întreba domnul Dodon cât de disponibil este cetăţeanul să se prezinte la un referendum în general şi pe asemenea subiecte? Dumneavoastră, care faceţi sondaje, ştiţi starea de spirit, disponibilitatea cetăţeanului cât de mare este?

Doru Petruți: „Noi am mai avut un exerciţiu cu referendumul, care nici atunci nu numai că nu a fost înţeles ca exerciţiu nici de către politicieni, nici de către populaţie. Ba mai mult, am avut şi un boicot masiv atunci din partea Partidului Comuniştilor. E greu de construit un exerciţiu din acesta ca fiind credibil şi cu interes şi de a ridica atât de mult în agenda cetăţeanului astfel de teme.”

Europa Liberă: De exemplu, în România, când a fost un referendum referitor la Băsescu, era clar, îl doboară sau nu îl doboară, era vital. Atunci a fost un interes.

Doru Petruți: „A fost un interes care a atins 44%, deşi semnificativ peste 70% spuneau că vor participe. Până în ziua votului diferenţa între declaraţie şi comportamentul propriu-zis, vedeţi... Acolo miza a fost net superioară. Acum nu văd nici continuitatea. Mai am o interpretare pe o altă linie, ce ţine de cât de mult îl ajută din punct de vedere strategic şi a aduna capital electoral pe preşedintele Dodon tot felul de refuzuri pe care le primeşte din partea puterii. Cel puţin, o perioadă se pare că lucrurile acestea îl ajută ca scor. Şi, cum spuneam la întâlnirea noastră anterioară, nu e un politician care trebuie subestimat. Nu faceţi confuzia de a crede că astfel de solicitări nu au o oarecare susţinere publică în rândul unor categorii de cetăţeni.”

Europa Liberă: Tocmai din cauză că au şi din cauză că dânsul ridică o flamură foarte ademenitoare, cum ar fi: „Jos Parlamentul, alegeri anticipate”. Dar dacă nu obţine chestiunea aceasta, nu compromite şi cauza, şi flamura, şi instituţia, şi numele său?

Doru Petruți: „Eu cred că se va compromite, în primul rând, pe el, ca persoană şi ca preşedinte. Pentru că să derulezi un astfel de exerciţiu dincolo de costuri, o eventuală prezenţă scăzută la un astfel de referendum şi apoi şi rezultatele te pot pune ca politician într-o postură foarte delicată. Dar eu cred că mult mai mult decât derularea referendumului şi eventualele rezultate îl avantajează un refuz.”

XS
SM
MD
LG