La Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, una dintre cele mai mari instituții medicale din Chișinău, a fost redeschisă azi secția de cardiologie. După renovare, în secție pot fi spitalizați 30 de pacienți, care pot beneficia de asistență medicală în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiace. O parte din lucrările de
reparație au fost acoperite din bugetul spitalului, cea mai mare parte a banilor au fost alocați însă de Primăria Municipiului Chișinău. Ce alte spitale urmează să fie renovate în următoarea perioadă?
De la inaugurare, acum 40 de ani, secția de cardiologie nu a trecut prin nicio renovare, se făceau sporadic doar reparații cosmetice. De asta, schimbarea este acum evidentă și în măsură să mulțumească personalul medical și pacienții, spune șefa secției, Ludmila Cardaniuc. Medicul atrage atenția că profesionalismul colegilor și posibilitatea de a beneficia de investigații performante își pierd din valoare atunci când pacientul ajunge să fie spitalizat într-un salon insalubru:
„Cu o altă dispoziție vii la lucru și cu o altă dispoziție faci fapte frumoase. Secția arăta, din păcate, foarte urât și eu tot timpul spuneam că factorul uman este, noi avem posibilități, toți suntem cu categorie superioară să facem lucruri frumoase, dar condițiile clar că nu era prea bune, nici pentru personalul medical, nici pentru pacienți.”
Secția de cardiologie este a treia din cele cinci care se renovează la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”. Tot în această lună urmează să se încheie lucrările de reparație în secția de chirurgie, alte renovări fiind planificate deja pentru anul viitor. Mihai Moldovanu, şeful Direcţiei Sănatate din cadrul Primăriei Chişinău spune că nu doar în această unitate sanitară sunt preconizate lucrări, dar și în alte spitale mari din capitală:
„Prioritar noi avem câteva spitale strategice pentru Municipiul Chișinău. În primul rând Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, Spitalul Clinic Municipal Nr.1 și Spitalul Clinic Municipal „Valentin Ignatenco”. Aceste spitale, de fapt, trebuie să devină spitale regionale sau spitale centrale, în urma reformei care va fi realizată de Ministerul sănătății. Într-adevăr, spitalele rămân aceleași, dar noi, în afară că creăm condiții hoteliere pentru pacienți, dotăm instituțiile cu utilaj medical.”
Medicii cred că noile condiții de lucru și spitalizare echivalează cu o motivare în plus pentru personal, sporește calitatea serviciilor prestate în instituție și totodată schimbă atitudinea pacienților. O confirmă și Anastasia Aftinescu, recent spitalizată în secția renovată:
„Nu numai tratamentul, dar contează și atârnarea medicilor, contează curățenia, anturajul. Dacă este curat și este bine, înseamnă că și tratamentul va fi mai rapid.”
Spre deosebire de instituțiile medicale din Chișinău, în majoritatea spitalelor raionale renovarea nu este o soluție viabilă din punct de vedere financiar, iar uneori se renunță chiar și la reparațiile cosmetice.
Pentru eficientizarea cheltuielilor în aceste unități, Ministerul sănătății propunea în vara acestui an optimizarea rețelei de spitale din republică, adică reorganizarea spitalelor existente până în 2024, inclusiv prin crearea unor spitale centrale, regionale, locale și specializate.
Această reformă spitalicească a stârnit însă un val de nemulțumiri și în consecință a fost stopată la insistența Partidului Democrat.
Viceministra Sănătății, Liliana Iașan, spune însă că reorganizarea instituțiilor medicale din teritoriu rămâne a fi una din soluții pentru a îmbunătăți condițiile din spitale:
„Trebuie să recunoaștem că există acea divergență în condițiile de prestare a serviciilor în spitalele mari ale municipiului și în unele spitale mai mici din republică. De aici și Ministerul Sănătății inițial a promovat reforma spitalicească pentru ca să putem să dezvoltăm acele spitale regionale. Ea este sistată, dar oricum, este o reformă absolut strategică și necesară întregului sistem.”
Liliana Iașan subliniază totodată că instituțiile medicale sunt obligate conform legii să aloce bani pentru investiții în utilaj sau renovare. Ea consideră că bugetele spitalelor sunt în măsură să asigure acest lucru, trebuie doar ca managerii să formuleze corect prioritățile și să priceapă cum să acceseze diferite proiecte care ar acoperi o parte din necesități.
