Linkuri accesibilitate

Din octombrie, contribuabilii vor începe să stingă creditele de urgență acordate băncilor buclucașe - 13,3 miliarde de lei - asumate de guvern ca datorie publică.

La 4 octombrie guvernul moldovean va plăti prima tranşă din datoria provenită de la băncile fraudate şi asumată ca datorie publică. În bugetul pentru anul 2017 au fost prevăzute 670 de milioane de lei în acest scop, dintre care vor fi stinse 50 de milioane din suma de bază, restul reprezentând dobânzi. Experţi din domeniu afirmă că autoritățile intenționat a dus în eroare cetăţenii vorbindu-le despre recuperarea banilor dispăruți când de fapt este vorba despre lichidarea băncilor păgubașe, o procedură paralelă. Până în prezent nu a fost recuperat nici un leu, susţin aceiaşi economişti, fapt confirmat de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională. Cum decurge recuperarea banilor dispăruţi?

Una dintre primele promisiuni ale premierului Pavel Filip după preluarea șefiei guvernului a fost instalarea unui panou electronic pe care cetățenii să vadă cum şi în ce măsură se recuperează banii de la cele trei bănci devalizate. „Panoul”, metaforic vorbind, este găzduit de pagina web a Ministerului Finanţelor, şi prezintă, de fapt, date ce rezultă din procesul de insolvabilitate. Un proces conex recuperării miliardelor dispărute fără urmă.

De identificarea căilor pe care au plecat banii şi logistica recuperării acestora a rămas să se ocupe compania americană Kroll, contractată de Banca Naţională. Ea promite inițierea, până la sfârșitul anului, a procedurilor judiciare în principalele jurisdicții pe unde s-au plimbat banii. Asta dacă autoritățile acelor locuri își vor da acordul. În luna octombrie, promit experții Kroll, va fi prezentat cel de-al doilea raport, document care, cel mai probabil, nu va fi făcut public pentru a nu prejudicia derularea operațiunilor de recuperare.

Tot în octombrie, contribuabilii vor începe să stingă creditele de urgență acordate băncilor buclucașe - 13,3 miliarde de lei - asumate de guvern ca datorie publică. În primul an, ar urma să fie răscumpărate obligațiuni emise în valoare de 50 de milioane de lei, plus peste 600 de milioane dobânzi. Asta înseamnă că fiecărui cetățean revine câte 223 de lei, iar fiecărui contribuabil – circa 670 de lei. Din anul viitor această contribuție va crește şi va pune presiune şi mai mare pe bugetul de stat şi pe plătitorii de impozite. În ecuație trebuie adăugați factorii demografic, migraționism şi încetinirea creșterii economice. Efectul cumulativ al acestora este greu de prevăzut.

Eventuala recuperare a unei parți din banii dispăruți ar diminua această povară, dau asigurări guvernanții. Economistul Stanislav Madan nu pune mari speranțe în această ipotetică despovărare, ţinând cont, spune el, de faptul că lucrurile decurg destul de lent, iar subiectul a fost trecut în plan secund.

„De multe ori se creează confuzie cu recuperarea miliardului, recuperarea activelor. După este prevăzută şi în această lege asumată de guvern, există trei surse principale prin care urmează a fi redus volumul acestor obligaţiuni emise de stat. Deci aici vorbim, în primul rând, de recuperarea banilor nemijlocit din furtul miliardului. Din ce vedem până acum, nu s-a recuperat nimic. A doua sursă care a fost utilizată până la moment – valorificarea activelor în urma lichidării acestor trei bănci. Şi a treia sursă vorbim de profitul Băncii Naționale şi anume partea eventuală care ar urma să fie distribuită la bugetul de stat”.

Fostul ministrul al finanțelor, Veaceslav Negruţă, expert la Transparency International Moldova, atrage atenția că executivul actual şi-a lăsat sieși pentru primii ani o povară relativ mică de rambursare a acestei datorii, împovărând viitoarele guvernări. În plus, el presupune că oamenii legii tind să mușamalizeze cazul. Negruţă face referire la investigații jurnalistice potrivit cărora unele instanțe anulează contractele de împrumut, lipsind lichidatorii de şansa de a încerca recuperarea creditelor. „Să nu ne trezim într-o zi că judecătorii, ca şi în cazul Laundromatului, sunt parte a schemei”, afirmă Veaceslav Negruţă.

„Nimeni din cei de la guvernare nici măcar nu-şi construiesc perspective de a recupera mijloacele obţinute fraudulos de la Banca Naţională de către aceste trei bănci şi care mijloace au fost scoase în afara sistemului bancar, iar povara este transpusă pe contribuabil şi suma respectivă va creşte de la an la an, ajungând la peste un miliard de lei anual în următorii ani, sume care vor fi distrase de la programe sociale, programe bugetare, care în alte condiţii puteau să meargă în alte domenii decât în deservirea acestei poveri”.

În prezent există peste 200 de acțiuni aflate în examinare în instanțe contra celor care au luat împrumuturi şi nu le-au rambursat, în timp ce numărul agenților economici care au inițiat procedura de faliment depășește cifra de 170. Încă o dovadă „că sunt parte a schemelor de creditare neperformantă”, mai spune ex-ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă.

Cu cât trece mai mult timp din momentul dispariției banilor cu atât mai incertă devine recuperarea lor, se declară convins analistul economic Stanislav Madan. Iată de ce el pledează ca raportul Kroll 2 să fie publicat, măcar o versiune haşurată ori cenzurată. Chiar dacă banii nu vor fi recuperați, cetăţenii trebuie să cunoască cine sunt beneficiarii schemei şi din cauza cui în următorii 25 de ani vor suporta această povară.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG