Linkuri accesibilitate

Am avut un sentiment ciudat ori de cîte ori am mers cu autobuzul prin Paris.

Cîtă vreme am fost în Paris, am încercat să compar transportul în comun din capitala Franţei cu transportul în comun din Chişinău. Diferenţele îţi sar în ochi, stimaţi ascultători.

În primul rînd, nu există în Paris microbuze matusalemice-jegoase bucşite cu pasageri. Metroul face imposibilă apariţia microbuzelor. În Chişinău nu avem metrou, dar şi aici s-ar putea scăpa de microbuzele hrentuite, dacă tare s-ar dori. Drept că nu se doreşte. Şi nici nu se va dori în curînd.

Există şi în Paris autobuze. Acestea însă nu au taxatori. Am avut un sentiment ciudat ori de cîte ori am mers cu autobuzul prin Paris. Cum e posibil să nu ţi se proţăpească în faţă o taxatoare obosită-încrîncenată? Ei bine, acolo îţi iei bilet şi îl bagi doar într-un aparat. Atît.

Mă gîndesc la sutele de taxatori din Moldova a căror muncă e atît de chinuitoare şi obositoare mai cu seamă în orele de vîrf. Ce ar face aceştia în Paris? Ar trebui să-şi găsească un nou job. Şi poate ar merita să scape sărmanii de munca lor grea şi în Chişinău. Poate că ar fi mai bine dacă taxatorii ar munci în alte zone ale economiei naţionale? Şi regiile de autobuze şi troleibuze ar economisi nişte bani. Chiar e nevoie de munca asta dificilă de taxator în Moldova? E doar o întrebare.

Am mers şi cu taxiul prin Paris. În ciuda faptului că sînt şi acolo automobile cîtă frunză şi iarbă, taximetriştii nu se împotmolesc în ambuteiaje, ştiu să aleagă străzile ca să te aducă mai repede la destinaţie. Aici, în Chişinău, blocul nou în care locuiesc, dat în folosinţă acum un an şi jumătate, încă nu există în hărţile companiilor de taxi. Nu prea ai ce să comentezi.

XS
SM
MD
LG