Fireşte, nu mai trăim acum în epoca în care femeia nu avea dreptul la vot şi era un soi de argat la bărbat. Acum e mai OK. Dar în Republica Moldova mai e încă mult pînă la o egalitate reală între bărbat şi femeie.
De vină e mentalitatea patriarhală care rămîne dominantă pe palierul cotidianului. Despre ce vorbesc? Păi, despre angajatorii care fug ca dracul de tămîie de femeile care vor să nască sau care au avut un concediu de maternitate, despre bărbaţii nervoşi care sunt violenţi cu soţiile lor, despre faptul că prea puţini bărbaţi se folosesc de concediul paternal, o achiziţie recentă. În continuare avem prea puţine femei în structurile puterii. Chestia asta cu cote pentru femei pe listele de partid e, în definitiv, ofensatoare pentru doamne. Femeile ar trebui în mod firesc să apară într-un număr mare în listele de partid, dar se vede că fără cote aici aşa ceva nu e posibil.
E adevărat că am avut o femeie - preşedinte al Parlamentului. Alta a fost o vreme prim-ministră. Dar au făcut oare aceste doamne tot ce le-a stat în putinţă pentru a îmbunătăţi viaţa femeilor din RM? Cred că nu. Şi asta pentru că ele erau la cheremul conducătorilor partinici, adică al unor bărbaţi, pentru că apartenenţa la partid conta mai mult pentru ele decît solidaritatea feminină.
Poate că un partid feminin sau feminist nu ar fi o idee proastă pentru Republica Moldova. Un partid care să evite radicalismele şi excentricitatea, dar care să ne amintească mereu despre rolul important care îi revine femeii în societate. În mod sigur, Moldova are nevoie de feminism şi de mai mulţi conducători-femei. Şi e bine să fim politicoşi cu femeile nu doar în ziua de 8 martie!
