Alegerile prezidențiale de duminică,18 martie, din Rusia au atins sau chiar depășit ținta Kremlinului: 70-70, adică 70 la sută participare și 70 la sută voturi pentru președintele Vladimir Putin. Miza alegerilor, atât cât a fost, era participare pentru că nimeni nu punea la îndoială victoria lui Putin.
Iar Serghei Șpilkin, fizician și specialist în analize electorale, susține că poate demonstra, în baza datelor oficiale ale Comisiei Electorale Centrale, că rezultatele au fost măsluite. Că peste 10 milioane din voturile pentru Putin au fost măsluite.
Pe 20 martie, Șpilkin, laureat al Premiului PolitProsver în 2012, și-a postat analiza pe Facebook.
Șpilkin prezintă grafic, rezultatul înregistrat de fiecare candidat, în toate centrele de votare. Normal, graficul creste într-o curbă constantă. În cazul alegerilor din Rusia însă, la Putin apar creșteri brusce, vîrfuri ca într-o radiocardiografie sau un test cu detectorul de minciuni. Iar aceste vârfuri se înregistrează în centrele unde și participarea la vot a fost mult peste medie.
Șpilkin esitmează că s-au măsluit cam 10 milioane de voturi desi Putin ar fi cîștigat și fără acest „ajutor administrativ”. Mai mult, expertul rus atrage atențaia că nivelul fraudei este anul acesta cel mai mic din 2004, de la prima realegere a lui Putin.
Serghei Șpilkin: „Atunci a fost vorba de circa 9 milioane de voturi” a declarat Șpilkin Europei Libere, numai că în 2004, participarea a fost de 64%. Anul acesta – de 67,5%. „Anterior, falsificările se vedeau în rezultatul candidatului susținut de resursa administrativă, în timp ce acum falsificarea se vede în prezența la urne, pentru că se pare că anume prezența era principala miză. Rezultatul lui Putin și așa era previzibil, iar prezența se dorea să fie cât mai mare”, spune expertul.
Mai mult, Șpilkin a detectat 27 de regiuni unde s-a „falsificat în mod grosolan” cam cu 10 regiuni mai puțin decât la alegerile prezidențiale din 2012.
Serghei Șpilkin: „La aceste alegeri se pare că au fost totuși depuse eforturi pentru a reduce falsificările. Potrivit unor zvonuri care veneau din instituții sus-puse, cum ar fi Comisia electorală centrală, se părea că se lucrează cu regiunile se lucrează pentru a reduce falsificările în ziua alegerilor. Se punea accent pe activizarea lucrului cu electoratul până la alegeri pentru ca în ziua alegerilor acest lucru să fie minimizat. Și în multe locuri aceste eforturi au funcționat – în comparație cu anul 2012 lista regiunilor cu falsificări majore s-a redus cam cu 10.”
Analiza lui Șpilkin nu este o dovadă că votul a fost fraudat iar criticii lui atrag atenția că nu ia în considerare specificitatea diverselor regiuni. Expertul rus argumentează însă că anul acesta, nivelul acestei „specificități” a scăzut față de alegeri precedent. Nu pentru că s-ar fi schimbat cultura politica. Mai degrabă, crede Șpilkin, pentru că au fost schimbați mai mulți guvernatori.
Serghei Șpilkin: „Ca tendințe interesante, sunt de remarcat două. În Republica Komi înainte de alegerile din anul 2016 a fost demis guvernatorul și regiunea și-a pierdut imediat orice specificitate a electoratului – aceasta a devenit asemănătoare cu oricare altă regiune din vecinătate unde voturile se calculau corect. Și această tendință s-a menținut și acum – adică a fost un impact pozitiv în urma demiterii guvernatorului. Al doilea fenomen interesat este că în mod total neașteptat au dispărut falsificările în regiunea Tula, care era celebră în acest sens.”
O altă anomalie analizată de Șpilkin și alți doi experți , este cea a procentelor de participare care se termină mult prea frecvent în 0 sau 5: 70,75,80,85,90. Acolo unde sunt aceste procente de participare, de cele mai multe ori se înrgistrează și vîrfurile de voturi pentru Putin.
„Șansele sunt minime ca acest fenomen să se repete atît de des și consecvent, fără ca voturile să fi fost manipulate” a mai declarat Serghei Șpilkin corespondentului Europei Libere Carl Schreck.
