Linkuri accesibilitate

Președintele Igor Dodon a reacționat cu satisfacție la ideea blocării ajutorului financiar european.

Decizia oficială a Uniunii Europene - amână sau nu aprobarea ajutoarelor pentru Moldova – este așteptată luni sau marți. Ea depinde de faptul dacă instituțiile europene se înțeleg între ele. Un oficial al Consiliului European a spus deja că Parlamentul n-ar trebui să se opună așa de insistent. Ce reacții a stârnit la Chișinău perspectiva amânării ajutoarelor europene?

Primul oficial moldovean care a reacţionat la anunţul despre posibila amânare a asistenţei de o sută de milioane de euro a fost preşedintele Igor Dodon, care nu şi-a ascuns satisfacția şi chiar a mulţumit parlamentarilor europeni că şi-au propus să închidă robinetul finanţării pentru actuala guvernare:

„Şi vreau să-i încurajez să nu fie doar declaraţii, pentru că în acest caz alegerile parlamentare anticipate vor fi mai repede, iar eu pledez pentru alegeri anticipate începând cu anul 2014 şi voi insista în continuare, şi voi utiliza prima posibilitate pentru a dizolva acest Parlament şi a merge la anticipate. Ştiţi, ieri când am auzit această noutate, cineva dintre colegi mi-a spus: Dle Dodon, dar poate mai bine votăm uninominalul, dacă acest lucru duce la anticipate? Totuna nu o să treacă nici uninominalul şi aceştia rămân fără finanţare? Poate, de ce nu? Mai vedem!”

Fondurile în valoare de o sută de milioane de euro anunţate de Consiliul European erau prevăzute pentru atenuarea şocului pe care l-a resimţit sistemul bancar din Republica Moldova după numitul „furt al miliardului”. Şaizeci de milioane au fost promise ca împrumut, iar celelalte 40 de milioane sub formă de grant, premierul Pavel Filip declarând în repetate rânduri că aşteaptă debursarea primei tranşe din bani la mijlocul acestui an.

O precondiţie pentru această asistenţă financiară a fost angajamentul guvernului de la Chişinău de a respecta sistemul parlamentar multipartit. Însă la nici o lună după aprobarea la Bruxelles a asistenţei promise pentru Moldova, democraţii, alături de socialişti şi deputaţii din aşa-numitul grup Leancă au votat în primă lectură trecerea la sistemul electoral mixt. Unii analişti politici susţin că modificarea ar avantaja partidele ce se află la guvernare în detrimentul partidelor mici.

Preşedintele Parlamentului, democratul Andrian Candu, a ezitat să explice în ce măsură o eventuală amânare a asistenţei UE ar afecta bugetul prevăzut pentru acest an, în schimb l-a criticat pe preşedintele Igor Dodon pentru că nu şi-a ascuns bucuria provocată de posibila suspendare a ajutorului financiar. În opinia lui Andrian Candu şi liderii opoziţiei extraparlamentare s-ar face vinovaţi de ezitarea Bruxelles-ului.

„Astfel se arată că, de fapt, interesul urmărit „strict de partid”, interesul Maiei Sandu şi al lui Andrei Năstase de a se menţine sistemul alegerilor pe liste de partid, pentru un astfel de interes merg la sacrificarea Republicii Moldova şi cetăţenii ei prin a pune această presiune în cadrul Parlamentului European pentru a amâna finanţarea Republicii Moldova.”

Între timp, organizaţii ale societăţii civile şi mai multe partide extraparlamentare anunţă pentru duminică un protest împotriva iniţiativei de modificare a sistemului electoral. Nemulţumirea vizează lipsa unei dezbateri publice veritabile şi încălcările de procedură care au fost admise în Parlament, explică lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu:

„Cu toţii am văzut că în toate sondajele Partidul Democrat are sub 4 % sprijin din partea populaţiei, asta înseamnă că în cazul unor alegeri corecte şi libere, Partidul Democrat nu ar putea să acceadă în Parlament. Or, asta nu intră în planurile conducerii acestui partid şi situaţia lor este una dramatică pentru că pierderea puterii pentru ei înseamnă pierderea libertăţii şi a tuturor averilor pe care le-au acumulat pe cale ilegală. Pentru toată lumea este clar ce jocuri face guvernarea şi atunci când vorbesc despre guvernare, mă refer la Partidul Democrat şi Partidul Socialiştilor.”

Mai mulţi economişti sunt de părere că o eventuală amânare a asistenţei financiare de o sută de milioane de euro din partea Uniunii Europene ar pune într-o situaţie dificilă Guvernul de la Chişinău. Şi asta pentru că bugetul de stat pentru acest an are un deficit de peste 4 miliarde de lei, pe care Executivul s-a gândit sa-l acopere în cea mai mare parte din finanţări externe.

XS
SM
MD
LG