Linkuri accesibilitate

Raportul Curții de Conturi și abaterile de la normele legale în instituțiile medicale


Autoritățile promit să elaboreze un pachet de măsuri menit să combată exodul de specialiști din sistemul medical.

Reprezentanții Curţii de Conturi au constat pentru anul trecut mai multe neconcordanţe în rapoartele financiare ale Ministerului Sănătății şi șapte instituții subordonate acestuia. Denaturări semnificative, cum au denumit auditorii aceste abateri, au fost găsite atât la remunerarea cadrelor medicale, administrarea patrimoniului sau la achizițiile publice pentru medicamente. Managerii instituţiilor vizate au argumentat în şedinţa publică de la Curtea de Conturi că au făcut corectările necesare, mai puţin în situaţiile cauzate de exodul cadrelor din sistem.

În actele de contabilitate a cel puţin două instituţii medicale – Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Agenţia Medicamentului şi dispozitivelor medicale – au fost depistate cazuri de achitare nejustificată a lefurilor, sporurilor, ajutoarelor materiale sau plăţilor stimulative de până la 260% din valoarea salariului de funcţie, pe când legea prevede un adaos de maximum 80%. Prin acest mod, a spus raportorul Vitalie Cornovan, s-ar fi cheltuit nejustificativ, în anul 2016, la cele două instituţii peste cinci milioane de lei.

„În lipsa criteriilor, condiţiilor şi neasigurării monitorizării timpului efectiv lucrat de către angajaţii care cumulează funcţii în cadrul instituţiei, auditul nu a avut posibilitatea de a verifica justificarea plăţilor”.

Directorul Centrului Naţional de Sănătate Publică, Iurie Pânzaru, a explicat că din cauza salariilor mici este nevoit să le propună specialiștilor cumulare de funcţii. Chiar şi aşa, a afirmat el, în ultimii doi ani peste 70 de medici şi asistente au părăsit instituţia pe care o conduce. Până şi preşedintele Curţii de Conturi, Veaceslav Untilă, a sesizat paradoxul situaţiei, sugerându-i managerului să nu se ţină de buchia actelor contabile că ar putea rămâne fără oameni.

O altă situaţie, catalogată de auditori ca prejudicierea bugetului public cu circa 22 milioane de lei, se referă la abandonarea studiilor la medicină. De ce Universitatea de Medicină „Nicolae Testemiţanu” nu recuperează sumele învestite în tinerii care sunt exmatriculați sau care decid să renunțe, recuperare prevăzută de o decizie a executivului, au insistat să afle membrii Curţii de Conturi.

E o problemă complexă, a remarcat prorectorul universităţii, Olga Cerneţchi, ținând cont de faptul că financiar instituţia se supune Ministerului Sănătăţii, iar din punct de vedere metodologic – Ministerului Educaţiei, şi că până în prezent autoritatea responsabilă de învăţământ nu a găsit soluţia.

„În universitate nu se realizează studii individuale per student, ele se realizează în grupe de studenţi şi în cazul când un student este exmatriculat din grupă, procesul didactic continuă şi resursele financiare deja sunt alocate. Vreau să vă sigur că nu eliberăm documentele şi arhiva conţine dosarele cu documentele care sunt abandonate. Nici de document nu au nevoie, dacă au decis să plece”.

Viceministra Sănătăţii, Liliana Iaşan, a promis că autoritățile vor elabora un pachet de măsuri menit să combată exodul de specialiști din sistem şi să-i reţină pe cei tineri, inclusiv cei care-şi fac studiile la medicină.

Expertul Centrului de Politici şi Analize în Sănătate, Ghenadie Ţurcanu, spune că aude despre asemenea promisiuni de peste zece ani, de la diferiţi miniştri, dar că nu se întreprinde nimic pentru a îmbunătăți situația.

„A existat o matrice de politici, nişte angajamente a Guvernului Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană, încă în anul 2008, când s-au alocat Republicii Moldova 46 de milioane de euro pentru reformarea sistemului de sănătate şi acolo era o obligaţiune tranşantă ca Ministerul Sănătăţii să eleboreze strategia de dezvoltare a resurselor umane în sistemul de sănătate. Încă în 2008 era scris lucrul acesta, pe când era prim-ministru Grecianâi. Ministerul nu a mai realizat acest document pe parcursul anilor, a făcut un document aşa de ochii lumii”.

Una dintre soluțiile văzute de expertul Centrului de Politici şi Analize în Sănătate, Ghenadie Ţurcanu, ar fi majorarea salariilor după modelul din Ţările Baltice, lefuri ce ar trebui să constituie după ajustări echivalentul a patru salarii medii pe economie, sau echivalentul salariilor judecătorilor şi procurorilor. Idee aproape ireală, ținând cont de deficiențele bugetare de anul trecut şi nereformarea sectorului public, mult prea mare şi costisitor, după aprecierea mai multor experţi străini.

XS
SM
MD
LG