Raportul final privind investigarea fraudei din sistemul bancar moldovenesc, intitulat Kroll 2, după numele companiei care l-a realizat, a fost transmis Băncii Naţionale. Potrivit BNM, documentul conţine în detaliu traseul banilor care s-au făcut nevăzuţi, circa un miliard de dolari, iar săptămâna viitoare reprezentanţii companiei internaţionale se vor afla la Chişinău pentru a-l transmite organelor de anchetă: Procuraturii Anticorupţie şi CNA. Până acum, publicului i-a fost prezentată doar o sinteză a celui de-al doilea raport Kroll, pentru că Banca Naţională, care a comandat investigaţia, a invocat clauze de confidenţialitate. Cât de rapid s-ar putea mişca autoritățile moldovene în recuperarea banilor furaţi, acum că ancheta internaţională pare să fi ajuns la final?
După publicarea sintezei celui de-al doilea raport Kroll, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, nu părea foarte entuziasmat de radiografia ce i s-a pus la dispoziție, afirmând, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că pune speranțe în raportul integral şi traducerea finala, care „vor fi analizate prin prisma probelor pe care le au deja procurorii”.
Audiat astăzi în Comisia juridică din Parlament, alături de şefa Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Bogdan Zumbreanu, a vorbit despre o recuperare de durată a banilor dispăruţi din sistemul bancar moldovenesc:
„Noi recent am primit solicitări de la Procuratură să întreprindem măsurile prevăzute de Codul de Procedură Penală referitor la investigaţiile financiare în vederea depistării acestor bani. După cum v-au relatat mulţi experţi naţionali şi internaţionali, aceasta este o procedură anevoiasă. Cu siguranţă se întreprind deja şi se vor întreprinde paşii necesari pentru identificarea urmelor unde s-au dus aceşti bani. În acest context, vă asigur că agenţia deja are comunicare foarte strânsă cu reprezentanţii companiei Kroll. Detalii referitor la aceste comunicări nu vă putem oferi din cauza clauzelor de confidenţialitate a contractului încheiat între Republica Moldova şi compania Kroll”.
Anunţul Băncii Naţionale că a primit raportul final privind investigarea fraudei din sistemul bancar moldovenesc a stat la baza unui schimb de replici dintre preşedintele Igor Dodon şi guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea. În cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Securitate, şeful statului i-a cerut guvernatorului să pună pe masa consiliului documentul final privind furtul miliardului:
„De asemenea, am fost informat de către guvernator şi de către procurorul general care este situaţia la moment privind recuperarea mijloacelor bănești. În jur de un miliard de lei deja a fost recuperat. De asemenea s-au oferit informaţii referitor la sechestre, active pe bilanţ, extra-bilanţ, vorbim de în jur de 3 miliarde. Există şanse reale ca în jur de patru miliarde de lei să fie recuperate pe parcursul acestui în an în caz că vor merge procedurile de licitaţie a activelor sechestrate. Este vorba de active materiale şi imateriale”.
În decembrie 2015, fostul şef al CNA, Viorel Chetraru, declara în Parlament că documentul nu are valoare procesuală, ci doar informativă. „Un lux care a costat prea mult”...
Compania Kroll a fost contractată de guvernul de la Chişinău în 2014, când Banca Nationala era condusă de Dorin Drăguţanu. Un an mai târziu apăruse primul raport despre frauda din sistemul bancar, făcut public pe blogul personal al speakerului Andrian Candu. Raportul descria schemele prin care au fost scoşi banii din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Documentul mai arăta că oameni şi firme apropiate primarului de Orhei, Ilan Shor, ar fi contribuit la dispariţia banilor.
În decembrie 2015, la scurt timp după publicarea raportului, fostul şef al CNA, Viorel Chetraru, declara în parlament că documentul nu are valoare procesuală, ci doar informativă. „Un lux care a costat prea mult”, a conchis atunci Chetraru.
Punând cap la cap toate aceste fapte, economistul Victor Ciobanu se arată sceptic că autorităţile moldovene ar fi interesate să recupereze banii furaţi, acum, când ancheta internaţională pare să fi ajuns la final:
„Văzând viteza cu care ei se mişcă sau, mai degrabă, nu fac nimic, putem să ne aşteptăm la perioade de examinare a raportului, de confruntare a nu ştiu ce date, pentru că vor invoca că au şi ei deja în dosarele lor anumite date şi, iată, Kroll vine cu altele şi, într-un fel, le perturbează graficul lor de lucru care vedem că este unul foarte „sofisticat”. Ei ne spun că au zeci de dosare, dar nu vedem niciun fel de condamnare, cu atât mai mult de returnare de bani”.
Un alt reproş formulat de economistul Victor Ciobanu se referă la secretomania guvernării privind publicarea integrală a raportului final Kroll. Acest lucru nu face decât să alimenteze suspiciunea că se încearcă protejarea unor politicieni şi oameni de afaceri implicați în frauda bancară ce a demolat bruma de încredere în instituțiile democratice ale statului aflat în interminabilă tranziție.
