Linkuri accesibilitate

Integrarea europeană: între idee națională și ideologie de stat


Punct și de la Capăt: invitații lui Vasile Botnaru sunt analistul politic Corneliu Ciurea și jurnalistul și expertul media Vlad Țurcanu.

Bine v-am găsit, doamnelor și domnilor! La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul emisiunii „Punct și de la capăt”. Partidul de guvernământ iar își pune la încercare propria putere de convingere. După ce i-a reușit manevra cu schimbarea sistemului de alegere a Parlamentului, iată că lansează o nouă inițiativă, care ar trebui să ordoneze întrucâtva mișcarea browniană pe eșichierul politic. E vorba de ideea brevetării constituționale a viitorului european al Republicii Moldova, astfel încât (re)întoarcerea spre Răsărit, pe care o promite alegătorilor săi liderul informal al socialiștilor, să devină, cel puțin anacronică, dacă nu chiar anticonstituțională. Cine vrea acest lucru, ar trebui să accepte copyrightul democraților și dreptul lor prioritar de a tăia buricul, moțul și tot ce li se mai cuvine. Asta este, probabil, logica autorilor. Până ei o să-și developeze planurile, o să rămânem pe terenul presupunerilor. Și o să ne ajute invitații mei de astăzi.

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Într-o țară în care populația este împărțită exact în două – unii spun că trebuie să meargă la Est, alții spun că trebuie să meargă la Vest –, partidul de guvernământ propune ca în Constituție să fie înscrisă direcția pe care o aprobă acest partid. O fi o soluție, nu și pentru cei care se opun acestei direcții și mai ales că au un exponent nu în opoziție, ci chiar în palatul prezidențial, cel care este convins că, la următoarele alegeri parlamentare, va da marea lovitură și va întoarce carul puterii exact invers. Deci, de la ideea tehnică de înaintare a cererii pentru aderarea la Uniunea Europeană s-a ajuns la ideea amendării Constituției, astfel încât scopul europenizării sigure a Republicii Moldova să devină un scop constituționalizat. Am mai multe versiuni proprii de ce se întâmplă tocmai acum, ce șanse are, dar părerea mea contează cel mai puțin și de asta am invitat doi știutori – Corneliu Ciurea și Vlad Țurcanu. Corneliu Ciurea de mai multe ori a încercat să privească lucrurile din interior, fiind inițiat în ceea ce gândesc, ceea ce fac democrații, și de asta am să vă rog pe Dvs., totuși, să ne lămuriți, de ce într-un moment, după mine, riscant, când se așteaptă alegeri parlamentare, când toată suflarea politică scoate toate munițiile sau cele mai grele muniții, Partidul Democrat inițiază o chestiune de asta care într-o societate atomizată nicidecum nu pare să semene a idee națională?

Corneliu Ciurea: „Eu cred că această propunere, cu care a venit Partidul Democrat, a fost sugerată de realitatea politică din Republica Moldova și războiul pe bune, pe care-l poartă PD-ul cu socialiștii și cu președintele, un război care transcende, pur și simplu, aceste interese de partid.

Corneliu Ciurea
Corneliu Ciurea

Eu aș numi acest război „un război al vectorilor geopolitici” și, indiferent de relațiile pe care ar putea să le aibă politicienii din diverse partide – din PD, de la socialiști –, aceste două grupuri politice sunt condamnate să se afle într-o confruntare acerbă. În aceste condiții, eu cred că PD-ul este nevoit să supraliciteze, să ridice miza bătăliei politice și cumva este obligat să marșeze pe ideea integrării europene, chiar dacă poate lumea dimprejur nu prea are încredere în acest demers al PD-ului. Tocmai poate din cauză că lumea nu întotdeauna are încredere în demersul Partidului Democrat, democrații cu tot dinadinsul vor să arate întregii lumi, nu doar cetățenilor din Republica Moldova, că acest demers este unul sincer și va fi urmat până în ultimele consecințe. Aceasta ar fi o explicație generală. Sunt și câteva considerente de ordin tactic, pe care trebuie să le luăm în calcul. Prin acest demers, democrații obligă forțele de dreapta, în mod normal, aliații naturali ai PD-ului, dar care nu vor să pactizeze cu PD-ul, deci, PD-ul obligă aceste partide să vină într-un țarc comun, să susțină această idee, pentru că este o idee apropiată partidelor de dreapta și, în același timp, având în vedere dificultatea cu care se confruntă Partidul Democrat în relația cu anumite formațiuni politice din Europa, prin acest demers democrații transmit un mesaj puternic Europei rezervate că în Republica Moldova ideea europeană este vie și ea va fi materializată sub o formă sau alta.”

Europa Liberă: Domnul Ciurea, dar până acum Europa nu avea probleme cu declarațiile; Europa avea probleme cu acțiunile. Și dacă ar fi eu, de exemplu, să decretez acum în acest studio, să spun: Domnul Ciurea este cel care spune că iubește Europa, deci, eu decretez ca toți – Vlad Țurcanu, cameramanii și eu – să-l iubiți pe Ciurea, pentru că el s-a declarat proeuropean, dar cameramanii au să mă întrebe: Dar Ciurea până acum nu a fost foarte proeuropean și ortodox?

Corneliu Ciurea: „Bine, este o veșnică discuție și o dilemă – vorbe sau fapte, și ce este mai important?

Europa Liberă: Ce contează mai mult?

Corneliu Ciurea: „Ce contează mai mult. Totuși, pornim de la ideea că la început a fost cuvântul. Integrarea europeană, promovată de PLDM anterior, a fost și ea bazată pe vorbe. În primul rând, pentru că ea a pornit sub stindardul ideii de ireversibilitate a integrării europene. Deci, fără a declara ceva foarte ferm, foarte tranșant, în cazul PLDM-ului, a fost ireversibilitatea integrării europene; în cazul PD-ului, e vorba de introducerea în Constituție a acestui amendament cu privire la integrarea europeană. Deci, fără o declarație foarte puternică și sonoră, nu poți în continuare să înfăptuiești ceea ce ți-ai propus. Ai nevoie de o puternică acoperire politică și ai nevoie de încrederea tuturor că acest demers este sincer. Din această cauză, eu cred că faptele pot veni doar în urma vorbelor; la început trebuie să te afirmi, să susții puternic această idee și să marchezi terenul.”

Europa Liberă: Domnul Țurcanu?

Vlad Țurcanu: „Am să încerc s-o iau de departe.”

Europa Liberă: Vă rog.

Vlad Turcanu
Vlad Turcanu

Vlad Țurcanu: „După părerea mea, forțele proeuropene – fie că ne referim la cele din anii ‘90, fie la acestea care s-au remarcat în cea de-a doua parte a anilor 2000 – au eșuat să ajungă la inimile acelor electori la care vă referiți Dvs. din cauza lipsei de consistență a mesajului și, mai ales, din cauza faptului că n-au oferit nimic în schimb acelor oameni care au împărtășit și împărtășesc în continuare vederi euroasiatice.”

Europa Liberă: Ba mai mult, le-au umblat în buzunar și le-au scos un miliard sau cât acolo.

Vlad Țurcanu: „Așa este. Să ne amintim despre anumite acțiuni, la care s-a pretat Vladimir Voronin în timpul mandatului său. Urmărim și acum manifestațiile de la memorial, care a fost reconstruit, cu bani publici, bineînțeles, de către Vladimir Voronin, de către administrația sa, pentru că acesta a înțeles foarte bine că trebuie să își îndeplinească măcar parțial promisiunile pe care le dăduse în 2001. Partidul Democrat, care se situa o vreme pe centru-stânga, la un moment dat a înțeles că nu mai poate să spere la adeziunea pentru acest partid din partea electorilor cu vederi de stânga, prorusești, și atunci, prin procesele pe care le-am urmărit cu toții, a luat locul PLDM-ului, așa cum domnul Ciurea spune aproape direct. Și ca să rămânem puțin la public, la oameni, pentru că acesta trebuie să fie demersul firesc al tuturor politicienilor – de a face ceva pentru oameni –, să ne imaginăm reacția oamenilor. Ce vor spune aceștia? Sunteți cei mai proeuropeni, ați fixat lucrul acesta și în Constituție, dar faptele unde-s?

Ce ați făcut pentru asta? Ați reușit cumva să găsiți miliardul furat? Ați reușit să-i aruncați după gratii pe acei care au participat la această fraudă uriașă? Care ar putea să fie efectul invers pentru populație, nu doar pentru acel segment al electoratului care din oficiu este antamat de către Igor Dodon, ar fi că aceștia de mijloc, cum ar veni, cu vederi încă nepronunțate sau foști proeuropeni ar putea să părăsească această linie de idei din cauza marii diferențe între vorbe și fapte. Deci, propriu-zis, acțiunea proeuropeană riscă să se compromită cu totul, pentru că, în afara retoricii, nu vedem nimic concret. Se creează impresia că nu toți au fost prezenți la lecția la care s-a predat „Punguța cu doi bani”. Și ne amintim despre cazul găinii care a ouat o mărgică și a cotcodăcit de zor, fără ca să fie cazul. Cam așa se întâmplă și în cazul nostru – multă gălăgie, multă insistență pe acțiuni formale, iar în realitate nu se întâmplă nimic.”

Europa Liberă: Dar în principiu, credeți că obligarea oamenilor să creadă în vectorul european prin normă constituțională, deci, dacă cineva o să zică: După asta nu mai cred în vectorul european, el va deveni adversarul Constituției?

Vlad Țurcanu: „Eu aș merge mai departe și aș spune că, dincolo de insistența la care vă referiți, în practică nu s-a reușit atragerea măcar a unui electorat care stă pe gânduri. Prin programe, prin tot felul de afaceri locale în care să fie antrenați oamenii, ca să-i apropie, de exemplu, pe cei din Autonomia Găgăuză, să le dea niște argumente ca să susțină vectorul proeuropean. Nimic din toate acestea. În regiunea autonomă Găgăuzia în proporție de peste 90 la sută, oamenii optează pentru vectorul pe care îl promovează Igor Dodon.

Dar ca să ne întoarcem puțin la politică, efectele pot fi extrem de diverse și sunt pași calculați pentru diferite ipoteze. În primul rând că, așa cum a spus și domnul Ciurea, se forțează mâna acelor entități cu deputați puțini din Parlament, grupurile parlamentare PLDM și PL de a-și da votul pentru asemenea modificare. Mă întreb: de ce Partidul Democrat alege să colaboreze doar de pe poziții de forță, în condițiile în care o decizie care să cuprindă mai multe partide ar trebui mai întâi negociată, nu anunțată în public că acestea, respectivele grupuri parlamentare să fie puse în fața unui fapt împlinit. Să vedem cum vor reacționa acele două grupuri parlamentare, dar nu cred că o asemenea inițiativă are șanse de succes, dacă este impusă. Normal, cum spuneam, ar fi trebuit să fie discutată. Acum, cu privire la această opoziție impusă în sfera publică între Partidul Democrat și Igor Dodon. Eu nu exclud că la un moment dat înscrierea vectorului european în Constituție să reprezinte un fel de alibi pentru Igor Dodon, care ar putea să explice inacțiunile și insuccesele sale prin prezența în Constituție a unei asemenea prevederi. De exemplu, ar trebui să raporteze sponsorilor săi politici de la Moscova despre ce a făcut, și atunci va trebui să aibă niște scuze. Trebuie să reieșim în analizele noastre din realitatea politică care se prezintă la ora actuală în Republica Moldova. Avem două forțe proeuropene neparlamentare – Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma DA – care, în mod natural, așa cum sugera domnul Ciurea, ar fi niște aliați ai Partidului Democrat doar că, având în vedere și schimbarea sistemului electoral, în viitorul Parlament este puțin probabil ca PAS și Platforma DA să facă o alianță cu Partidul Democrat, mai ales că vor intra în Parlament prin circumscripții uninominale și diverși deputați fără o poziție, să spunem, geopolitică pronunțată. Acum, cred că Partidul Democrat se gândește la o posibilă alianță cu Partidul Socialiștilor în viitorul Parlament și îi creează lui Igor Dodon o platformă, în care acesta să fie nevoit să își nuanțeze mesajele prorusești exagerate, pe care le promovează la ora actuală. Pentru că o alianță, așa cum spuneam, și PAS, și Platforma DA au și declarat ca atare că nu-și imaginează o alianță cu Partidul Democrat. Deci, dacă ar fi să proiectăm o imagine asupra modului în care va arăta viitoarea componență a Parlamentului, nu ne imaginăm de pe acum o alianță între PD și PAS, și Platforma DA, pentru că acestea sunt partidele probabile care ar urma să ajungă în Parlament, în afară de socialiști și de Partidul Democrat. Deci, este un serviciu adus lui Igor Dodon, care ar putea să se desculpe pentru insuccesele pe linia sa euroasiatică și în fața electoratului, și în fața Federației Ruse.”

Europa Liberă: Eu l-am întrebat în cea mai recentă emisiune de la Pro TV pe dl Dodon ce a făcut el, de fapt, cu cazul Rogozin, căci a făcut mult tam-tam? Și dânsul, exact în felul acesta în care sugerați Dvs., a făcut trimitere la faptul că n-a putut convoca Consiliul de Securitate, a fost boicotat de către două persoane-cheie și din cauza asta, vezi, Doamne, a rămas suspendat cazul. În foarte multe privințe Dodon de fapt, conștient, probabil din intenții foarte clare, lansează niște chestiuni care nu au finalitate. Mă tem că această propunere cu introducerea în Constituție a acestui obiectiv strategic – ideea națională a Republicii Moldova – nu are, cel puțin în ziua de azi, o finalitate, tocmai pentru că are peste tot doar adversari. Sigur că democrații din start sunt câștigători, iarăși au și ei un alibi, or să zică: Domnule, noi am înaintat cea mai nobilă intenție și idee care a fost posibilă în ziua de azi, dar, uite, ăștia, netrebnicii, ne pun bețe în roate. Buna intenție o să fie și compromisă, și nedusă până la capăt – asta-i marea mea îngrijorare, domnule Ciurea.

Corneliu Ciurea: „Eu nu pot să bag mâna în foc acum și să spun că PD-ul neapărat va avea succes. Totuși, noi tălmăcim diferit acțiunile acestui partid, deși pornim din același punct. Marea problemă a PD-ului astăzi în vederea obținerii unor performanțe este lipsa de aliați. PD-ul este solitar și acest lucru nu poate dura la nesfârșit; este o situație trecătoare, pasageră. PD-ul înțelege această dificultate în care se află și, spre deosebire de domnul Țurcanu, eu cred că PD-ul își creează aliați, chiar dacă acești aliați, deocamdată, nu vor să aibă de-a face cu acest partid. PD-ul nu poate de unul singur să realizeze acele obiective pe care și le propune în vederea integrării europene.”

Europa Liberă: Își creează sau îi forțează să urce în acest tren? Aceasta-i întrebarea noastră.

Corneliu Ciurea: „Domnul Botnaru, pentru mine asta nu este o întrebare, pentru că noi ne jonglăm cu cuvinte. Acțiunea politică este una fermă și care constrânge poate celelalte partide să se apropie de PD. Eu nu-mi imaginez ca acele partide de dreapta care vor accede, sunt sigur, în Parlament, ulterior să refuze o asemenea ofertă, pe care o face Partidul Democrat.”

Europa Liberă: Deci, îmi dați dreptate – îi constrânge?

Corneliu Ciurea: „Nu-i constrânge.”

Europa Liberă: Dvs. ați folosit cuvântul acesta.

Corneliu Ciurea: „Îi constrânge politic, nu-i leagă de mâini și de picioare și-i obligă prin tortură să susțină această idee, dar le face o ofertă care nu poate să fie refuzată, pentru că, din punctul meu de vedere, să refuzi o asemenea ofertă, este un act sinucigaș pentru partidele de dreapta, și ele vor susține. PD-ul are nevoie de un prim contact cu aceste formațiuni de dreapta care sunt foarte refractare, care văd situația politică diferit de Partidul Democrat și care au, dacă vreți, eu aș numi asta o singură mare frustrare – Plahotniuc. PD-ul și Plahotniuc vor să-i vindece de această frustrare și să le arate că în Republica Moldova există și alte perspective politice – pe anumite situații se poate de luptat, pe alte situații se poate de colaborat.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, la cât mă pricep eu și cât am vorbit cu oameni, nu Plahotniuc este problema, dar sistemul pe care l-a creat îi mitologizat sau nu? Vă dau un exemplu: Sunt o mie de avocați care știu foarte bine din interior cum funcționează sistemul judecătoresc, cum se spune „pedepsiți-l pe acela” sau „scăpați-l”, sau „luați-i averile” și, din păcate, cu știința lui Plahotniuc, fără știința lui, cu mandat sigur de la el sau fără, dar s-a creat un sistem care nici pe departe nu corespunde rigorilor europene. Și am impresia că asta e problema aliaților naturali ai lui Plahotniuc și ai democraților că, da, OK, noi urcăm în acest tren foarte bine vopsit, dar în interior, acolo sunt niște lucruri care trădează atâta Uniune Sovietică sau atâta banditism post-sovietic, încât nu rămâne nimic din lozinca europeană. Asta-i problema.

Corneliu Ciurea: „Problema este și alta. Această intransigență a opoziției care luptă, aflându-se pe dinafară, este ineficientă. S-ar putea că la un moment dat pentru opoziție ar fi mult mai eficient să urce în acest tren și să lupte pentru idealurile pe care le are, aflându-se în interiorul trenului. Problema pe care cu toții o punem nu este că opoziția de dreapta va refuza categoric oferta PD-ului, pentru că asta este ineficient. Să refuzi categoric oferta PD-ului, înseamnă să dai apă la moara partidei prorusești. Deci, ambele tabere înțeleg că la un moment dat această coabitare va fi absolut necesară, pentru că altminteri totul va fi răsturnat. Eu nu văd posibilitatea unei alianțe dintre PD și socialiști pe o platformă proeuropeană. N-o văd, spre deosebire de domnul Țurcanu. Și atunci, eu cred că opoziția de dreapta va fi la un moment dat constrânsă să colaboreze pe anumite segmente cu PD. Și iată prin acest demers care s-a făcut, această colaborare cred că este grăbită, precipitată prin acțiunile pe care le întreprinde.”

Vlad Țurcanu: „Mi-aș permite să fac câteva precizări. În primul rând că nu reprezintă o miză reacția Partidului Liberal Democrat și a Partidului Liberal, care au reprezentare în Parlament, câțiva deputați. Partidul Liberal are zece și Partidul Liberal Democrat – vreo șase-șapte, câți au mai rămas. Aceste formațiuni politice, probabil, nu vor ajunge în viitorul Parlament. Respectiv, nu există riscuri așa de mari pentru aceste partide. După aceea, cu privire la o posibilă alianță între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat în viitorul Parlament, n-am zis că va fi vorba despre o platformă proeuropeană. Va fi o coabitare, de exemplu, un Guvern minoritar, susținut din umbră de Partidul Socialiștilor. Sunt diferite formule care s-au practicat, inclusiv în țările vecine, în România, de cel puțin două ori în ultimii zece ani. Acum ar trebui să constatăm că Partidul Democrat încearcă să promoveze o idee pe care a mai testat-o pe câmpul politic moldovenesc, atunci când a forțat celelalte formațiuni necomuniste, nerusești să i se alăture. Și am văzut ce a ieșit. Deci, Partidul Democrat și-a devorat partenerii; ultima victimă fiind Partidul Liberal, după cum se cunoaște. De aceea, bineînțeles că va exista o prudență maximă la nivelul celorlalte partide, pe care le invită ca și cum, ori cum spuneți Dvs., Partidul Democrat să colaboreze, să coabiteze, nu contează cum. Adevărul este însă și faptele contează; ele sunt la vedere. Așa cum a spus și ieri ministrul de Externe al Lituaniei care ne-a vizitat, Linas Linkevičius, a spus că Uniunea Europeană așteaptă fapte, nu vorbe. Adevărul este că Partidul Democrat l-a susținut pe Igor Dodon în prezidențiale, chemându-și liderii locali să-l susțină și promovându-l prin canalele mediatice multiple pe care le are. Deci, trebuie să și-l asume, să ceară scuze eventual că l-a susținut, că și-a imaginat că nu este chiar așa de rău; în realitate acesta întrecând toate măsurile. După aceea, să nu uităm despre votul care a dus la schimbarea sistemului electoral. E un fapt. De aceea și această lipsă de încredere nu doar la nivelul partidelor care ar urma să colaboreze pentru vectorul european, dar și la nivelul electoratului. O constatare neplăcută, pe care a făcut-o Partidul Democrat în urma prezidențialelor, a fost că electoratul pe care voia să-l atragă, prin lichidarea PLDM, și-a găsit o altă platformă – pe Maia Sandu, pe Andrei Năstase. Și asta este o problemă într-adevăr pentru Partidul Democrat. Nu se poate băga peste electoratul lui Dodon, acesta fiind antamat, așa cum spuneam, de către așa-numitul președinte, de aceea încearcă să găsească resurse pentru a marșa pe ideea proeuropeană, mai ales că trebuie să puncteze cumva, cel puțin la impresia artistică, după ce și-a deteriorat puternic relațiile cu Comisia Europeană, cu Bruxelles-ul, după ce…”

Corneliu Ciurea: „Cu Parlamentul European, nu cu Comisia, cu un grup parlamentar…”

Vlad Țurcanu: „Cu Parlamentul European… Nu contează. Comisia Europeană face ceea ce decide Parlamentul European, până la urmă.”

Europa Liberă: Apropo de aceste adrese, domnul Ciurea. La Bruxelles asta așteaptă, de fapt? Se vorbea mult despre cerere, acum, iată această idee de obiectiv constituțional. Asta o să sensibilizeze inimile europenilor?

Corneliu Ciurea: „Înainte de toate, aș vrea doar o singură remarcă legată de campania prezidențială. Prin faptul că Partidul Democrat în turul doi nu a fost foarte implicat și și-a retras candidatul și rezultatul pe care l-am văzut – victoria domnului Dodon –, PD-ul a demonstrat care poate fi consecința lipsei de colaborare dintre PD și partidele de dreapta. Și eu cred că…”

Europa Liberă: „Nazlo mame otmoroju uși”?

Corneliu Ciurea: „Nu, pentru că altă soluție, cred, nici nu era atunci pentru Partidul Democrat, care nu avea un candidat capabil să câștige. Deci, lupta în mod natural s-a dat între partidele de dreapta de opoziție, care nu au dorit să colaboreze cu Partidul Democrat sub nicio formă, nu au lansat nicio invitație Partidului Democrat și reprezentantul socialiștilor. Victoria…”

Europa Liberă: Dar un strateg ca Plahotniuc nu înțelegea că-și face, își dăunează mai mult, susținându-l pe Dodon, decât susținând-o pe Maia Sandu?

Corneliu Ciurea: „Nu este vorba de susținerea lui Dodon.”

Europa Liberă: Acceptarea lui Dodon…

Corneliu Ciurea: „Eu cred,că, deocamdată, această victorie a domnului Dodon s-a dovedit una tragică, pentru că puterea, mă refer la Parlament și la Guvern, au suficiente pârghii pentru a-l ține sub control pe Dodon.”

Europa Liberă: Am înțeles…

Corneliu Ciurea: „Însă lecția, sper, va fi însușită de către toți. Faptul că Dodon a ajuns președinte nu e un capăt de țară. Dacă, însă, socialiștii la alegerile parlamentare vor câștiga majoritatea în Parlament, atunci chiar putem pune cruce pe integrarea europeană, chiar dacă ea va fi stipulată în Constituție.”

Europa Liberă: Cu tot cu opoziție și cu tot cu putere.

Corneliu Ciurea: „Sigur că.”

Europa Liberă: Cât privește Bruxelles-ul?

Corneliu Ciurea: „Ce dorește Bruxelles-ul? Sincer vorbind, acum îmi vine foarte greu să fac o evaluare exactă, pentru că intențiile Bruxelles-ului cu privire la Parteneriatul Estic și cele trei state importante din cadrul Parteneriatului Estic – e vorba de Moldova, Ucraina și Georgia – nu sunt foarte bine definite. Însuși Bruxelles-ul, Uniunea Europeană va trece printr-un proces de reconfigurare. Eu, totuși, cred că în prima fază sigur că europenii nu vor sări în sus de entuziasm, va fi o salutare a acestui demers, dar una foarte moderată, pentru că, după cum s-a spus, Bruxelles-ul are un discurs – Nu vorbe, dar fapte. Eu cred că această acțiune a Partidului Democrat este doar o invitație la un nou dialog și pentru Bruxelles, și pentru Peter Michalko, iar dialogul consistent abia urmează.”

Europa Liberă: Peter Michalko fiind noul reprezentant al Uniunii Europene la Chișinău?

Corneliu Ciurea: „Eu cred că acest demers nu este suficient pentru a relansa relația cu Bruxelles-ul, dar creează o platformă favorabilă pentru ca acest dialog să fie purtat într-o atmosferă ceva mai amicală, având în vedere criza pe care am trăit-o nu demult cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Vom vedea și dacă urmează banii, după această topire a ghețarului. Vreau să schimb un pic macazul, să trecem la un alt subiect iarăși definitoriu – schimbul acesta de replici în „războiul pe bune”, cum l-ați numit Dvs., pe marginea candidaturii domnului Eugen Sturza la funcția de ministru al Apărării. Igor Munteanu constată că nici Partidul Democrat nu este foarte departe de socialistul Igor Dodon, care scoate din sertar un reprezentant al Armatei Sovietice, de fapt, al trecutului, cum îl numește Igor Munteanu, și approach, abordarea democraților este că e nevoie de un gestionar la finanțe, cel puțin așa spune experiența, și nu de un specialist în strategii de securitate. Unii chiar au mers să scoată concluzia că, de fapt, e o recompensă la adresa partidului lui Leancă, o vizibilă invitație la guvernarea printr-un fotoliu din acestea așa, care era de izbeliște, de compromis. Adică, totuși, democrații, dacă sunt hotărâți în subiectul proeuropean, dacă tot nu trece compromisul cu Dodon, ar fi putut să arate o figură care să gândească strategic încotro se va mișca. Poate nu chiar așa cum a declarat Șalaru, a doua zi în NATO, dar să poată opune rezistență Armatei a 14-a?

Corneliu Ciurea: „Îmi vine greu să comentez acest lucru. Eu nu-l cunosc pe domnul Eugen Sturza. Din ceea ce se vehiculează în presă, am aflat că e tânăr, inteligent. Eu cred că orice om cu o anumită pregătire poate să fie un ministru al Apărării. Nu este…”

Europa Liberă: Și Dvs. tot?

Corneliu Ciurea: „Și eu, cred că tot, pentru că politicile în domeniul securității diferă destul de puțin de celelalte politici din domeniul educației; tot trebuie să promovezi aceste politici. Nu în zadar în statele europene miniștri ai Apărării de multe ori sunt doamne, care intră în acest domeniu fără a avea cunoștințe profunde despre securitate, despre război. Nu este obiectivul principal al ministrului Apărării să poarte războaie și să asiste, să coordoneze exercițiile militare. Deci, e vorba de anumite politici de securitate, politici de dezvoltare a Armatei Naționale, pe care eu cred că oamenii pregătiți, tehnocrații pot să le însușească și să le promoveze. Uitați-vă ce avem – la Ministerul Educației avem miniștri, și mult lăudata doamna Maia Sandu nu avea nici în clin, nici în mânecă cu educația atunci când a intrat la acest minister; domnul Valeriu Munteanu, care a fost ministru al Ecologiei, nu s-a ocupat de acest segment. Dacă veți analiza lista miniștrilor care au ocupat aceste poziții în ultimul timp, veți constata că majoritatea din acești miniștri au deținut această funcție fără a avea pregătire în acest domeniu. Și mie mi se pare absolut normal, pentru că ministrul reprezintă o linie politică, înainte de toate, și trebuie să aibă hotărârea, perspicacitatea necesară pentru a promova o anumită viziune politică în cadrul sectorului de care răspunde. Din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă că domnul Eugen Sturza nu are cunoștințe profunde în domeniul securității, dar rămâne o altă întrebare la care nu pot să răspund – în ce măsură este un manager bun? Asta urmează s-o aflăm.”

Europa Liberă: Sau în ce măsură reprezintă linia democraților, și nu a partidului lui Leancă?

Corneliu Ciurea: „Asta deja este o problemă politică. A fost Partidul Popular European cumva promovat, ca un fel de compensare pentru susținerea politică pe care PPE-ul i-o acordă Partidului Democrat, dar asemenea jocuri sunt absolut acceptabile pe câmpul politic și este normal ca un partid, un grup politic să fie recompensat pentru susținerea pe care o acordă guvernării.”

Europa Liberă: Face parte din uzanțele politice pe care domnul Ghimpu le-a scos la vedere și spunea foarte clar: Mie îmi aparține asta, asta, asta… Domnul Țurcanu, Dvs. ce părere aveți despre relevanța acestui candidat? Până la proba contrarie, sunt de acord cu domnul Ciurea – s-ar putea ca dânsul să fie un strateg și un securitarist mai important decât Șalaru.

Vlad Țurcanu: „Să vedem. Așa cum a spus domnul Ciurea, nu-l cunoaștem foarte bine pe Eugen Sturza, care a avut niște funcții nu foarte publice, chiar dacă importante, la Guvern, conducând administrația Guvernului, Cancelaria, sau cum s-a mai numit Secretariatul de Stat la un moment dat. În zona de securitate și apărare noi avem profesioniști care, însă, nu se simt foarte confortabil și nu din zilele acestea, dar de foarte multă vreme, pentru că ei au fost și întreg sistemul de apărare a fost folosit în jocurile politice care s-au purtat la Chișinău și pe vremea lui Vladimir Voronin, și după aceea. Acum se întâmplă la fel. Biata armată! Lucrurile care se discută la nivel public despre Armata Națională nu au foarte multă legătură cu ce se întâmplă în realitate de mai mulți ani în Armata Națională, în sensul că aceasta este subfinanțată, nu i se trasează direcții de activitate precisă și dovadă e faptul că nu știm nimic despre acea Strategie de Securitate Națională, care se plimbă pe undeva, dacă mai este valabilă. În aceste condiții, toate discuțiile despre cine va fi ministrul Apărării și încotro se va îndrepta Republica Moldova din acest punct de vedere sunt irelevante câtă vreme Armata Națională nu răspunde unor rigori moderne care să fie în corespundere cu riscurile pe care le avem în această zonă, în acest teritoriu.”

Europa Liberă: Și mai este hărțuită de comandantul suprem. Domnul Ciurea spunea că, nu chiar în termenii ăștia, dar democrații au căpăstru pentru președintele socialist, dar dânsul demonstrează că poate introduce un bruiaj puternic.

Corneliu Ciurea: „Nu poate…”

Europa Liberă: A interzis plecarea, iată, acum se opune numirii, asta va reverbera oricum prin Curtea Constituțională în societate, dar, mai ales, în mediul militarilor.

Vlad Țurcanu: „Da, deci, va produce zgomote și va produce o situație nu foarte confortabilă pentru militari, pentru oamenii care cred cu adevărat în meseria lor și încearcă să și-o facă cât mai bine, dar în realitate, Igor Dodon nu poate interveni ca să oprească, de exemplu, semnarea sau prelungirea Acordului de cooperare cu NATO, semnat recent de către Guvern și alte procese firești.”

Europa Liberă: Dar deschiderea Centrului deja a împiedicat-o sau nu?

Vlad Țurcanu: „Nu, nu, a fost amânată. Face parte din…”

Europa Liberă: A mutat-o, a mutat-o mult.

Corneliu Ciurea: „Au apărut niște zvonuri că acest centru deja este funcțional, doar că nu s-au făcut…”

Europa Liberă: …nu s-au tăiat panglici?

Corneliu Ciurea: „Fără tăierea panglicilor.”

Europa Liberă: Fostul ministru Viorel Cibotaru făcea aluzie la situația din ‘96 cu scoaterea din funcție a lui Pavel Creangă care, spune dânsul, era atunci foarte periculoasă, pentru că a pus armata în fața unei alegeri – s-au divizat ofițerii și eram la un pas de război civil. Acum oare chiar bruiajul acesta, chiar zgomotul produs de comandantul suprem ar putea să-i determine pe ofițeri să se împartă și să se dușmănească?

Vlad Țurcanu: „Nu, ofițerii nu își pot permite să aibă viziuni politice sau simpatii personale, pentru că ei execută ordine, au statutul lor precis, dar…”

Europa Liberă: Da, dar unii au să execute ordinul comandantului, alții au să execute ordinul ministrului?

Corneliu Ciurea: „Ca în ‘96…”

Vlad Țurcanu: „Nu, nu, comandantul suprem nu dă ordine soldaților în termen, de exemplu, sau ofițerilor. Aceștia se supun șefului armatei, șefului Statului Major, sau cum se cheamă, așa că aici chestiunea respectivă se poate reglementa foarte ușor, dar sigur că ar fi bine ca lucrurile să se clarifice pentru Armata Națională, pentru că să ne amintim: domnul Șalaru a fost demis din funcție, dacă nu mă înșel, în decembrie 2016. Republica Moldova și-a permis ca aproximativ nouă luni să nu aibă un ministru al Apărării, ceea ce este mai mult decât straniu pentru o țară care are o enclavă separatistă, unde există disfuncționalități deranjante în diferite zone ale Republicii Moldova, abordări politice diferite ș.a.m.d. Nu înțeleg de ce Partidului Democrat i-a luat nouă luni ca să ajungă la această candidatură, lăsând Armata Națională într-un interimat prelungit.”

Europa Liberă: Din surse eu știu că democrații sperau, totuși, să ajungă la o situație de compromis cu Igor Dodon, dar lui Igor Dodon, se pare că i-a convenit mai mult această explozie mediatică, cel puțin.

Vlad Țurcanu: „Igor Dodon are puține atuuri în mânecă. Atribuțiile sale, să ne amintim, au fost reduse în decembrie 2016. De exemplu, Serviciul de Informații și Securitate a fost trecut în subordinea Guvernului și nici pârghii economice nu prea are, dar, în același timp, trebuie să raporteze, încă o dată spun, sponsorilor săi de la Moscova realizările pe care le-ar fi obținut. Și el se ține cu dinții de această prerogativă, care este înscrisă în Constituție, numai că la un moment dat, dacă va…”

Europa Liberă: …tălmăcită cum vrea el…

Vlad Țurcanu: „…fi la fel de intransigent, s-ar putea să se materializeze acele discuții care au apărut, am văzut, în presă cu privire la reducerea repetată a atribuțiilor lui Igor Dodon. Și atunci vom avea un președinte care să se limiteze la niște întâlniri de protocol cu omologi.”

Europa Liberă: Am să citez iarăși din declarația lui Igor Dodon la „În Profunzime”. Dânsul spunea: Am jurat pe Constituție, dar nu și pe tălmăcirea dată de Curtea Constituțională. Dânsul pune la îndoială tălmăcirea venită de la Curtea Constituțională. Acesta iarăși e un scandal din acelea de lungă durată care, repet: grijă mică, același comandant al Statului Major ar putea la un moment dat și el să spună: Dar cine-i Eugen Sturza? Mai dragă-mi este comandantul suprem!

Corneliu Ciurea: „Din punctul meu de vedere, situația este un pic diferită, din ceea ce cunosc eu. S-ar putea să greșesc, dar Armata noastră Națională este poate chiar mai catolică decât papa, mai proeuropeană, prooccidentală decât sunt politicienii proeuropeni și acest lucru se explică destul de ușor – finanțarea, exercițiile militare, tehnica militară vine, în special, din Vest. Din această cauză, eu nu cred în posibilitatea unei divizări în Armata Națională – unii să-l susțină pe Dodon și alții – pe premier, pe Partidul Democrat. Eu cred că în acest conflict armata nu este de partea comandantului suprem. Și asta este o problemă, dar, în același timp, e bine așa, pentru că se exercită presiuni asupra comandantului suprem, care va fi nevoit la un moment dat poate să-și păstreze discursul critic, dar să cedeze.”

Europa Liberă: Dar ar scoate din spate ofițerii în rezervă, afganii… acesta-i un contingent…

Corneliu Ciurea: „Poate și să protesteze. Eu cred că el va ajunge la proteste. Președintele Dodon este extrem de nemulțumit de faptul că competențele sale sunt limitate și pe acest motiv va organiza proteste, dar eu sper că protestele vor avea loc în contextul în care ministrul Apărării va fi ales, și el va fi o persoană prooccidentală. Deci, această bătălie politică pentru moment cred că este pierdută de domnul Dodon și declarațiile pe care le face, inclusiv faptul că nu are încredere în Curtea Constituțională, sunt perdele de fum, sunt încercări de a anticipa și de a explica propria înfrângere politică.”

Europa Liberă: Acum ne putem aștepta și la o reducere ulterioară a competențelor sale?

Corneliu Ciurea: „E vorba de Legea privind apărarea și securitatea națională, acolo unde domnul Dodon, nu domnul Dodon, președintele țării, comandantul suprem este în drept să blocheze participarea trupelor noastre la diferite stagii, exerciții militare. Eu cred că, dacă Parlamentul a spus „a” în ceea ce privește reducerea împuternicirilor președintelui, el va trebui să spună și „b” și să meargă în continuare pe această idee de reducere a competențelor, pentru că confruntarea dintre președinte și PD a mers mult prea departe și ideea orientării noastre spre Uniunea Europeană, spre Vest este pusă în pericol de aceste acțiuni ale președintelui.”

Europa Liberă: Dar nu și impeachment?

Corneliu Ciurea: Impeachment-ul ar putea, din punctul meu de vedere, pentru moment, mai curând să-i fie de ajutor domnului Dodon. Și posibil din rațiuni politice nu ar fi rezonabil să se recurgă acum, dar calculele vor fi făcute ulterior.”

Europa Liberă: În loc de concluzie. Atunci când Igor Dodon spune că e mai bine în Est, eu îl cred și îi dau dreptate. Într-adevăr, lui personal îi va fi mult mai bine în Est și unui cerc foarte îngust de oameni în jurul lui Dodon-președinte le va fi foarte bine, după modelul lui Putin – oamenii din anturajul lui Putin sunt foarte bine. OK, dar mai departe, glubinka? Este suficient să ne uităm la niște documentare, la secvențe făcute de presa rusească echidistantă, ca să ne dăm seama unde vrea să ajungă Dodon cu Republica Moldova. Și invers, cei care spun că mergem în Uniunea Europeană, se expun unui risc, pentru că în Uniunea Europeană n-au fost iertați hoții, demnitarii corupți și cei care chiar pe bune vor să ajungă acolo riscă să fie întrebați de Kobe și de Strasbourg: Dar ce ați făcut pentru ca să nu se fure banii publici, să nu fie irosiți, dar într-adevăr să se întâmple ceea ce ați promis. Până la urmă, sigur că alegerea o face cetățeanul, inclusiv atunci când merge în cabina de vot. Dar până atunci ne mai întâlnim și mai vorbim.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG