Linkuri accesibilitate

Roada politică a „titirezului” numit schimbarea sistemului electoral (VIDEO)


Vasile Botnaru în dialog cu politologul Cornel Ciurea și cu jurnalistul Igor Volnițchi.

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Bine v-am găsit, doamnelor și domnilor! La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul emisiunii „Punct și de la capăt”. Politica nu are de gând să plece în vacanță. Acestea par să fie prognozele pentru vara anului curent și e o stare de lucruri oarecum firească pentru o guvernare forțată să acționeze ca o echipă de pompieri. Despre situația la zi discutăm astăzi în studioul de la Chișinău al Europei Libere. Așa cum ne așternem, așa vom dormi. Asta o știm din bătrâni și e valabilă în orice situație. Mai cu seamă acum, când o zi de vară hrănește un an, așa se pare. Pentru că acum se pune nu doar roada agricolă, dar și roada politică. Discutăm despre posibila schimbare a sistemului de alegere a parlamentarilor și tot ce se întâmplă în jurul acestui subiect. Dacă vreți, asta-i ca o axă, ca titirezul acela care se învârte și agită totul în jur, sau invers – s-ar putea să fie o consecință a diferitelor regrupări ale căror raționamente le vom vedea mai târziu. Și am invitat doi observatori foarte atenți, informați, care au și date inedite, din interior, din exterior: Cornel Ciurea, analist politic, politolog și Igor Volnițchi, jurnalist, scriitor, manager de agenții de știri etc. Dle Ciurea, s-o luăm de la cea mai recentă informație, presupusă scurgere de informații, că judecătorii de la Comisia de la Veneția ar fi lansat deja o concluzie că Republica Moldova n-ar trebui să umble la Codul electoral, să lase totul așa cum este, adică să revină la meciul nul. Dvs. ce comentarii aveți acum, în momentul acesta?

Cornel Ciurea: „În primul rând, într-adevăr este o scurgere ciudată de informație pentru că, totuși, decizia urmează să vină la mijlocul lunii iunie. Acum avem o scurgere de informație care a tulburat apele, care, aparent, pică bine pentru partidele din opoziția extraparlamentară și în fond le susține demersul de a bloca schimbarea sistemului electoral. Am remarcat luarea de atitudine a domnului Candu și a președintelui Dodon, mai recent, care, în fond într-o bună tradiție etatistă, suveranistă au spus că pot accepta doar recomandările tehnice care vin din partea Comisiei de la Veneția. Decizia de schimbare sau de păstrare a sistemului electoral îi revine statului, prin urmare, majorității parlamentare. Chit că această majoritate este destul de solidă în această chestiune. Cred că provizoriu mă situez pe pozițiile expuse de acești doi politicieni. Nu-mi imaginez cum poate Comisia de la Veneția să spună că Republica Moldova nu trebuie să schimbe sistemul electoral. Cred că o asemenea afirmație, afirmația care a fost vehiculată era că schimbarea sistemului electoral nu este oportună. Deci, nu-mi imaginez cum poate să fie făcută o asemenea afirmație de către acest for și presupun că avem de-a face cu o scurgere de informații care are cumva și motivații sau explicații politice. S-ar putea să fie un joc politic care se face acum fie la noi, fie în altă parte.”

Europa Liberă: O precizare – ce înseamnă, de fapt, recomandări tehnice?

Cornel Ciurea: „Asta înseamnă, și avem nevoie de asemenea recomandări, asta înseamnă cum sunt decupate circumscripțiile electorale, principiile, cum poate fi rezolvată problema uninominalului ca parte a sistemului mixt în diasporă, în Transnistria… Iată acest gen de sugestii care ar trebui să vină din partea Comisiei de la Veneția mi se par extrem de utile, pentru că în aceste chestiuni încă nu există claritate.”

Europa Liberă: Dacă e de aplecat urechea la asemenea chestiuni, mai curând de proceduri, când spuneți Dvs. că e treaba suverană a Parlamentului - și o să revenim mai târziu la această reprezentativitate a Parlamentului -, recomandările acestea țin de consecințe, posibile consecințe nefaste și de asta s-ar putea să îngrijoreze Comisia de la Veneția, sau de la cât de potrivit este pentru Moldova sistemul? Or, chiar Dvs. la noi spuneați că orice sistem este potrivit, depinde dacă îl acceptă și îl aplică în mod cuvenit o țară. Sau nu?

Cornel Ciurea: „Da, îmi mențin poziția. Eu cred că poate funcționa bine și sistemul actual, dar față de acest sistem există astăzi anumite critici care nu pot fi ignorate. Poate funcționa relativ bine și noul sistem, fie el uninominal sau mixt, dar el trebuie rodat, el trebuie testat. În condițiile actuale, nu poate…

Europa Liberă: Dar Comisia de la Veneția ce analizează de fapt – posibilele consecințe? Când spuneți Dvs. „considerațiuni politice”, asta, probabil, se are în vedere, că s-ar putea să se întâmple lucruri în afara câmpului electoral?

Cornel Ciurea: „Noi am văzut că discuțiile privind schimbarea sistemului electoral au devenit, din păcate, în mare parte politice și nu doar la Chișinău. Ele s-au politizat foarte mult și în cadrul Uniunii Europene și evident acest lucru are implicații asupra deciziei Comisiei de la Veneția. Noi nu cunoaștem foarte bine componența acestei comisii, oamenii care iau decizii, dar cu siguranță reacțiile care au venit de la Bruxelles, reacțiile care au venit de la Chișinău au avut un anumit impact, posibil au avut un anumit impact asupra felului în care judecă Comisia. Evident că noi ne iluzionăm atunci când credem că un for tehnic poate lua decizii doar tehnice. Am văzut Curtea noastră Constituțională, care este un for tehnic, dar toate deciziile Curții cu privire la problemele mari politice au și un element politic, evident. Același lucru cred că se întâmplă astăzi în cazul Comisiei de la Veneția doar că în cazul în care va fi o asemenea frază cu privire la inoportunitatea sistemului electoral, eu cred că considerentele politice vor avea prioritate în fața celor tehnice, și acest lucru afectează suveranitatea statului Republica Moldova și suntem în drept să emitem anumite pretenții față de această decizie.”

Europa Liberă: Domnul Volnițchi, dacă este așa cum spune domnul Ciurea, de ce au mușcat această nadă înalții demnitari și au reacționat cu atâta seriozitate la această scurgere de informații?

Igor Volnițchi: „După mine, și Igor Dodon, și Andrian Candu ar fi putut spune: „Ajungem la momentul deciziei, atunci vorbim”. De ce ar trebui să zădărască oponenții cu această declarație că, dacă ne va conveni, vom lua-o în calcul, dar nu mai mult decât atât? A fost o reacție pripită, o reacție emotivă, care a pornit, probabil, de la anumite așteptări pe care le aveau acești doi demnitari de rang înalt față de…

Europa Liberă: Adică, erau siguri că o să fie în favoarea lor?

Igor Volnițchi: „Într-un editorial pe care l-am publicat acum câteva zile, expuneam o opinie precum că, dacă ar fi admis măcar din punct de vedere teoretic un eventual aviz negativ al Comisiei de la Veneția, probabil, cei ce pledează pentru modificarea sistemului electoral nici nu ar fi solicitat acest aviz respectabilei instituții internaționale. Și dacă e să ne amintim de acele afirmații care se făceau înainte și chiar după expedierea solicitării de aviz către Comisia de la Veneția, ele abundau de optimism. Erau foarte optimiste, iar unii analiști politici ziceau că cel mai probabil opinia - și am formulat și eu la un moment dat acest gând – opinia Comisiei de la Veneția va fi una evazivă. Înțelegând cât de importantă este stabilitatea, dacă putem folosi acest termen politic –, în Republica Moldova, Comisia se va eschiva și va formula o opinie care ar conveni, pe de o parte și opoziției, iar pe de altă parte, ar fi convenit și guvernării. Și nu numai guvernării, ci și socialiștilor care de asemenea, și președintelui Dodon care pledează pentru reformarea, modificarea sistemului electoral. Adică, s-ar fi formulat o opinie care ar fi oferit foarte multe spații de interpretare.Ce am așteptat eu, după ce a apărut scurgerea respectivă, cu atât mai mult că a fost implicată o instituție de presă cu renume mondial? Eu am așteptat unele clarificări de la Comisia de la Veneția. Am așteptat o reacție oarecare. Ea nu a venit. Și faptul că această reacție nu a venit ne dă motive să bănuim că undeva cei care au furnizat respectiva informație știu că ea e adevărată, pentru că, dacă nu era așa, Comisia de la Veneția ar fi putut spune, cel puțin, „regretăm că în presă au apărut informații până la avizul nostru”. Și cred că acest lucru se impunea, dacă nu era adevăr în această scurgere de informații, iar faptul că nu a existat respectiva reacție ne aduce la gândul că agenția de presă internațională a știut bine ce informație publică.”

Europa Liberă: Domnul Volnițchi, dar nu vă pare că noi ne credem buricul pământului atunci când tălmăcim în felul acesta - Comisia de la Veneția atâta lucru face că se ocupă de Moldova. Personal, când am avut ocazia să discut cu dumnealor, dânșii sunt muuult deasupra acestor orizonturi. Dânșii chiar se uită ca la un caz secundar, minor, periferic și îl tratează ca atare – treaba voastră, dacă țineți cont sau nu, treaba voastră, dacă luați în calcul, numai că și ei, probabil, apleacă urechea la ceea ce spune Siegfried Mureșan, omul care e cu mâna pe robinetul cu bani.

Igor Volnițchi: „…Așa-i.”

Europa Liberă: Și când dânsul spune, probabil, va trebui, totuși, să așteptăm Comisia de la Veneția, nu spune întâmplător – face o legătură între fondurile promise și această decizie.

Igor Volnițchi: „În altă situație, domnul Botnaru, eu aș fi fost totalmente de acord cu Dvs. Într-adevăr, Republica Moldova nu poate fi un subiect de discuții de o importanță atât de mare în cadrul unui for internațional, însă avem anumite așteptări la cel mai înalt nivel. La Bruxelles, avem formulate opoziții destul de dure din partea celor care dețin, de fapt, o putere de decizie în Uniunea Europeană – controlează deja și Parlamentul European. Dacă până acum controlau doar Consiliul European, dacă până acum controlau doar Comisia Europeană, iată că și Parlamentul European, din acest an, este controlat de forțele care au formulat opinii destul de dure față de preconizata schimbare a sistemului electoral. Și iată tot acest fon scoate subiectul modificării sistemului electoral din Republica Moldova din zona periferică și îl plasează la un nivel mult mai înalt.Prin urmare, nu este doar o simplă modificare de legislație dintr-o țară bananieră care a solicitat un aviz al Comisiei de la Veneția. Este un subiect care se află în atenția marilor puteri decizionale ale Europei. De aceea și ziceam că, probabil aici, poate cu titlul de excepție, se impunea o altfel de abordare a Comisiei de la Veneția și o mai multă atenție față de acest subiect, inclusiv față de scurgerile care au loc în legătură cu subiectul respectiv.”

Europa Liberă: Adică, Dvs. îi dați dreptate domnului Ciurea, când dânsul spune că componenta politică este foarte prezentă, dacă nu chiar cumva dominantă?

Igor Volnițchi: „Eu aș zice mai mult ca atât, inclusiv componenta politică, dar este și componenta geopolitică. Să nu uităm că Republica Moldova, subiectul Republicii Moldova tot timpul cât a fost pe agenda marilor cancelarii occidentale, inclusiv pe agenda marilor organizații, celor mai importante organizații internaționale, el a fost tratat inclusiv prin prisma geopoliticului. Și politică, dar și geopolitică avem aici.”

Europa Liberă: Și atunci haideți să ne lămurim cu această geopolitică. Când Igor Dodon cade la pace cu Partidul Proeuropean Democrat în subiectul acesta al schimbării sistemului electoral, factorul geopolitic, de fapt, se diluează. Noi zicem că bau-bau este Dodon, dar Dodon, de fapt, cade la pace cu Plahotniuc și Partidul Democrat și atunci unde-i geopolitica?

Cornel Ciurea: „Teza nu-mi aparține. Nu cred că este foarte mult implicat factorul geopolitic. Bine, argumentul Dvs. are dreptul la existență, stă în picioare, pentru că vedem o alianță ciudată. Putem spune contra naturii. Totuși, între PD și Dodon în această chestiune, chiar dacă există viziuni diferite cu privire la geopolitică, cu privire la orientarea politicii noastre externe, într-o chestiune politică ei au căzut la înțelegere.Același lucru se întâmplă și în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este un actor, din păcate, geopolitic astăzi și discuțiile despre Moldova, aici în totalitate împărtășesc punctul de vedere al domnului Volnițchi - subiectul este extrem de important astăzi. În mod ciudat, în mod paradoxal pentru Uniunea Europeană, în mod nejustificat este foarte important, a spus-o chiar Andi Cristea, atunci când a venit la Chișinău, zicând că el nu înțelege de ce Republica Moldova este cumva extrasă dintr-un pumn de state – Ucraina, Armenia, multe altele - și este tratată diferit față de aceste state, dar aici putem cumva remarca miopia Uniunii Europene. Nu vede această confruntare politică de la noi într-o cheie geopolitică, din păcate. Astfel, încurajând și opoziția noastră extraparlamentară să trateze subiectul ne-geopolitic, doar prin prisma combaterii corupției, luptei contra oligarhiei.” Asta este tema principală. Și iată această temă, lupta cu oligarhia fiind importantă pentru anumite grupuri din cadrul Uniunii Europene, în special pentru Partidul Popular European, care a rămas fără partener serios în Republica Moldova, o ridică la o înălțime cumva nebănuită și devine un subiect de mare importanță pentru ei. Deși foarte mulți și europarlamentari, și politicieni din Republica Moldova remarcă că nu ar trebui să se întâmple așa. Miza este exagerat de mare. Republica Moldova nu are o valoare atât de mare, încât să avem discuții atât de aprinse și lobby-uri atât de puternice la Veneția, la Bruxelles, la Luxemburg. Deci, subiectul cumva a depășit niște limite ale unei moderații politice. Aici argumentul geopolitic, sigur că domnul Volnițchi ar trebui încă o dată să-l redefinească. Din punctul nostru de vedere, din punctul de vedere al Partidului Democrat, faptul că Uniunea Europeană blochează sistemul electoral, de fapt, favorizează ideea prorusească, pentru că a rămâne într-o situație în care avem un PD destul de slab, totuși, la guvernare, dar din punct de vedere electoral – slab.”

Europa Liberă: Vulnerabil…

Cornel Ciurea: „Vulnerabil… și cu o opoziție extraparlamentară de dreapta destul de fragilă, destul de vulnerabilă, înseamnă, în mod imperios, să întărești tabăra prorusă. Deci, din punctul acesta de vedere există o argumentație geopolitică, dar politicienii noștri aflați la putere o definesc ca o susținere, de fapt, inconștientă a Uniunii Europene a taberei proruse.

Europa Liberă: De ce acceptă Dodon, în situația asta descrisă de Dvs., să cedeze vrabia din mână, s-o ia pe una de pe gard?

Cornel Ciurea: „Eu cred că pentru domnul Dodon această discuție nu este foarte importantă, a sistemului electoral. El face niște jocuri pe interior. În primul rând, s-a poziționat cu acest sistem electoral diferit de PD și de opoziția extraparlamentară. În al doilea rând, probabil, prin acest demers pe care l-a făcut și susținerea schimbării sistemului electoral urmărește niște câștiguri de altă natură pe care le va putea negocia - cu PD-ul, cu alte partide, cu Moscova, cu Bruxelles-ul, ulterior. Deci, face niște mișcări pe termen mediu și lung. Subiectul în sine nu-l interesează foarte mult, pentru că el este pe cal alb acum, el crește în sondaje și el - cu sistemul actual, fără sistemul actual - are speranța că va obține rezultate foarte mari.

Europa Liberă: Așa cum mișcați Dvs. piesele pe o imaginară tablă, mă direcționați spre faptul că Dodon este președintele Federației de Șah.

Domnul Volnițchi, Mark Tkaciuk i-a reproșat direct într-o postare că dânsul ar fi acceptat deja confortul colaborării cu puterea și renunță, de fapt, la promisa rebeliune, promisele anticipate, promisul comportament socialist prin definiție, da, sau alias comunist. L-am văzut pe Ion Ciobanu cu megafonul… Și cum a început, de fapt, Igor Dodon. Acum ar fi devenit mai temperat, mai comod… Dvs. ce comentarii aveți?

Igor Volnițchi: „Înainte de a vă răspunde direct la această întrebare, voi da curs propunerii domnului Ciurea și voi pune unele accente pe ceea ce am numit eu „interes geopolitic”. Ce s-a întâmplat de facto atunci când a fost lansat subiectul preconizatei modificări a sistemului electoral în spațiul public? Neoficial, așa cum se mai face pe la noi, pe la spate a fost aruncată în spațiul public și teza că uite sistemul uninominal, propus de Partidul Democrat, este exact acel sistem, unica posibilitate care ar stăvili o eventuală venire a forțelor proruse la guvernare în Republica Moldova. Deci, cine a ridicat la rang de polemică geopolitică acest subiect al sistemului electoral? Cum a apărut acest factor geopolitic în discuțiile privind modificarea sistemului electoral?”

Europa Liberă: Vitrina oficială era că asta vrea poporul. Opt sute de mii de semnături… uitați-vă.

Igor Volnițchi: „Așa-i, așa-i… Eu vorbeam de ceea ce se promova la nivel neoficial.”

Europa Liberă: Dar rațiunea oficială scoasă în față era, totuși, alta. Că nu se mai poate merge cu asemenea partide putrede care depind de sacii de bani și de lista pe care o face șeful.

Igor Volnițchi: „Așa e. Mai departe. Cum a evoluat acest factor geopolitic în discuțiile privind preconizata modificare a sistemului electoral? Atunci când domnul Dodon a venit cu propunerea de alternativă – haideți să nu-i dăm voie domnului Plahotniuc să-și promoveze sistemul uninominal, haideți noi să propunem o variantă de alternativă, care e sistemul mixt. Și când a urmat acel vot solidar pentru sistemul mixt din Parlamentul Republicii Moldova, eu presupun că undeva, acolo sus, în cancelariile occidentale, inclusiv la Bruxelles a sunat un clopoțel, pe care, iarăși, îl putem numi „un clopoțel geopolitic”. De ce dacă s-a pornit de la o idee că uite implementăm un sistem electoral ce va stăvili venirea forțelor proruse, de ce s-a ajuns ca cei care zic că sunt proeuropeni și cei care zic că sunt proruși să-și dea mâna la un moment dat și să găsească un compromis? Prin urmare, noi nu trebuie să ne mirăm că acest factor geopolitic apare alături de cel politic, inclusiv în discuțiile pe care le au europenii vizavi de preconizata modificare a sistemului electoral. Asta aveam în vedere, când spuneam că există și factorul geopolitic.

Acum vizavi de ceea ce ați întrebat Dvs., domnul Botnaru, - postarea domnului Tkaciuk…”

Europa Liberă: Nu eu, Mark Tkaciuk a întrebat… a devenit Dodon comod sau nu?

Igor Volnițchi: „Reproșul domnului Tkaciuk…

Europa Liberă: A devenit Dodon comod sau nu?

Igor Volnițchi: „Eu am monitorizat acest fenomen și pe interior, la timpul meu. Am văzut politicieni care au apărut pe valul mișcării protestatare, au ajuns foarte rapid la putere și au fost nevoiți să-și schimbe radical comportamentul. Știți de ce? Pentru că există această imagine instituțională pe care ei și-o asumă în momentul în care își iau o funcție anume. Igor Dodon este un președinte. Igor Dodon trebuie, probabil, din punctul de vedere al alegătorilor săi, al așteptărilor pe care le au ei să-și onoreze acele promisiuni vizavi de lupta cu actuala guvernare, vizavi de dizolvarea Parlamentului ș.a.m.d. Dar Igor Dodon, fiind președinte, nu mai poate sta cu megafonul în copac. Este un lucru cert – am ajunge de râsul întregii Europe. Instituția prezidențială, imaginea instituțională presupune și un anumit comportament. Ce va face mai departe domnul Dodon? Bine, fiind în zona presupunerilor, eu pot să-mi dau cu părerea – probabil, cartea lui, asul din mânecă, vorba domnului Ghimpu, asul din mânecă a domnului Dodon, probabil este acest referendum, anunțat pentru luna septembrie. Și dați-mi voie să amintesc cu această ocazie că unul din subiectele ce urmează a fi supus referendumului respectiv este inclusiv cel care ține de promisiunea domnului Dodon și cel care ține indirect și de reproșul pe care i-l face Mark Tkaciuk – dizolvă Parlamentul. Și el zice acum că nu are această posibilitate, dar uite referendumul ar putea să i-o ofere. Iată acolo urmează să facem unele concluzii: cât de comod a devenit domnul Dodon și cât de real luptă el cu guvernarea. Pe moment, constatăm doar că el este undeva în prizonierat, este un ostatic al instituției pe care a ajuns s-o conducă.”

Europa Liberă: Dar mai pendulează, fiți de acord cu domnul Ciurea că, atunci când de la Moscova îi spune Guvernului că n-a trebuit să alungați diplomații ruși, pentru că cineva vă sfătuiește din exterior… De fapt, nu se contrazic doi lideri de partid; se contrazic două instituții statale și ei dispută reprezentativitatea și reprezentarea statului. Și Dodon continuă, pe de o parte, să vină acasă și să convoace Consiliul de Securitate, având încrederea acestei instituții și liderilor acestei instituții. Pe de altă parte, prin Zinaida Greceanâi îi spune mulțumim domnului Putin că n-ați procedat și mai urât și n-ați făcut urât spre noi. Dânsul, totuși, încă pendulează între aceste ipostaze?

Igor Volnițchi: „Categoric, fluctuează. Domnul Dodon face un joc interesant. Sigur, prin anumite acțiuni, el toarnă apă la moara celor care spun că domnul Dodon a intrat într-un prizonierat – frumoasă expresie -, dar nu al instituției prezidențiale, dar în prizonieratul PD-ului și al domnului Plahotniuc. Frecventează des curtea PD-ului, dar pe timp de noapte, atunci când dronele unor ziare nu pot să-l detecteze, să-l fotografieze.

Cornel Ciurea: „Sigur, aceste acțiuni sunt la vedere cumva, deși felul în care s-a ajuns la înțelegere noi nu-l cunoaștem. De exemplu, numirea unor șefi în funcții. Chiar discuțiile pe tema subiectului transnistrean. Vedem o anumită unitate de păreri. Și iată ultima știre pe care am aflat-o cu privire la Centrala de la Cuciurgan. Aici s-au făcut jocuri și este clar că a fost o anumită înțelegere…

Europa Liberă: …sincronizare.

Cornel Ciurea: „…o anumită sincronizare de păreri, dar nu poți acuza direct președintele, pentru că nu avem toate elementele, adică dronele nu au fixat această atingere vinovată. Că s-au făcut înțelegeri, este adevărat, dar este sarcina politicienilor să facă acest lucru. Nu în zadar au creat trilaterala și au spus-o public: noi pe anumite chestiuni vom discuta. În alte chestiuni nu vom discuta și ne vom certa. Din această cauză, sigur că domnul Dodon și-a permis, în ultimul timp, și niște lucruri într-un fel strigătoare la cer. El s-a solidarizat cu un stat străin împotriva propriului stat, fiind președinte de țară. Ceea ce am impresia că va trece nepedepsit, pentru că…”

Europa Liberă: …deocamdată.

Cornel Ciurea: „…deocamdată. I se iartă, pentru că el joacă, după cum am spus.”

Europa Liberă: I se iartă, dar nu se uită?

Cornel Ciurea: „Nu, categoric…”

Europa Liberă: Cineva a spus, se duce într-un sat…

Igor Volnițchi: „În orice moment, acest lucru poate fi…”

Europa Liberă: …activat…

Cornel Ciurea: „… instrumentalizat politic, pentru că există dovezi deja sau există evidențe, nu atât dovezi, că domnul Dodon își critică propriul stat, solidarizându-se cu Putin.”

Europa Liberă: O paranteză… Să ne imaginăm că cineva merge la Curtea Constituțională cu acest episod. O Curte Constituțională ar putea să declanșeze impeachmentul din cauza acestui gest?

Cornel Ciurea: „Eu mă îndoiesc. Eu cred că este prea puțin. Este doar o declarație publică, nu este o acțiune politică cu anumite implicații. Domnul Dodon s-a poziționat, domnul Dodon nu a acționat. Și asta face parte, cred, din regulile jocului stabilite acum – i se permite să spună ce dorește, dar la capitolul acțiunilor, el are anumite limite foarte clare. Dacă le va depăși - și nu este exclus la un moment dat să le depășească -, pentru că sunt sigur că există presiune și la Moscova asupra lui. Atunci sigur că lupta politică în Republica Moldova va avea alte valențe.”

Europa Liberă: Spuneați despre eventuale negocieri pe care le va deschide Igor Dodon, având capitole mai multe. Un capitol important vor fi, probabil, șefii misiunilor diplomatice, care iată tot mai multe locuri se disponibilizează; a insistat pe Andrei Neguță la Moscova, și democrații i-au făcut pe plac. Nu știm din care rațiuni anume, le putem bănui -, ca să nu se complice definitiv relația cu Kremlinul.

Ce marfă mai are de negociat sau ce paliere credeți că Dodon va avea înainte de referendum și de sperietoarea majoră?

Cornel Ciurea: „Cu siguranță că Dodon are multe capitole de negociat. El este, prin excelență, un politician al negocierilor. Expresia lui favorită, după cum știe multă lume, este: „Trebuie să ne înțelegem și să ne împăcăm înainte de a intra în apă”. Eu cred că rămâne fidel acestui principiu și sunt convins că în ceea ce privește sistemul electoral – la fel. El a obținut pentru dânsul anumite lucruri pe care ulterior noi le vom vedea. Încă nu știm care sunt ele, dar a obținut anumite avantaje, inclusiv numiri. Eu cred că este important Ministerul Apărării pentru Dodon, dar nu atât pentru Dodon. Ministerul Apărării este important pentru Moscova. Și cred că Dodon aici va juca tare și va face tot posibilul ca viitorul ministru al Apărării să fie unul, dacă nu anti-NATO, cel puțin, neutru și favorabil neutralității Republicii Moldova.

Europa Liberă: Cineva îmi spunea că Educația special a fost încorporată la Cultură, pentru ca să nu-i fie dată lui Dodon. Credeți în asta?

Cornel Ciurea: „Nu, eu cred că aceste ministere rămân importante pentru dezbaterile din mass-media, pentru publicul larg, pentru tătici, mămici, copii, dar nu depășesc un anumit nivel al importanței politice…”

Europa Liberă: Bine, dar acolo-i Limba română, acolo-i Istoria românilor și Dodon abia de-așteaptă să rupă harta din Parlament…

Igor Volnițchi: „Da, din punctul acesta de vedere, cred că aveți dreptate, dar în cadrul sistemului e stabilit un anumit deja echilibru și nu cred că Dodon, prin chiar preluarea acestui minister, nu cred că el va putea schimba acest echilibru.”

Europa Liberă: …întoarce cu fundul în sus…

Cornel Ciurea: „Deci, noi trăim în cadrul educațional cu un anumit echilibru istorico-lingvistic, pe care nu cred că cineva astăzi va dori astăzi să-l perturbe.”

Europa Liberă: Domnul Volnițchi, Dvs. ce credeți că – iarăși vorbim despre imaginarele cărți de joc – ce ași are Dodon?

Igor Volnițchi: „Bine, dacă e să ne referim la ce și-ar dori Igor Dodon să obțină în cadrul negocierilor neformale, pe care le intuiește foarte multă lume că le-ar avea cu guvernarea… Ce și-ar dori el să obțină ca să transforme ulterior în as? Aici îi dau dreptate domnului Ciurea că un lucru foarte important pe care Igor Dodon va încerca - și eu cred că-l va obține în viitorul apropiat, în câteva luni -, va fi funcția de ministru al Apărării. Să ne amintim ce reacție a avut Igor Dodon atunci când ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, făcea anumite demersuri, anumite declarații la București, atunci când domnul Șalaru făcea anumite afirmații privind NATO și colaborarea Forțelor Armate ale Republicii Moldova cu această instituție. Pentru Igor Dodon este foarte important ca să aibă în funcția de ministru al Apărării o persoană a sa, loială, cu care se poate înțelege... Și aici e vorba…”

Europa Liberă: Hai să vorbim pe șleau… Gaiciuc… Îl numește pe Gaiciuc. Gaiciuc va putea împiedica deschiderea Centrului NATO care și Filip, și…

Cornel Ciurea: „Care trebuia să fie deschis în aprilie, dacă nu mă înșel?”

Europa Liberă: Da… Și Plahotniuc… Probabil, nu-l vor ceda.

Igor Volnițchi: „Sigur că nu va putea împiedica deschiderea Centrului NATO. Este o acțiune care depășește ușor – chiar dacă are atribuție cu Ministerul Apărării -, depășește competențele. Este o acțiune care e coordonată la nivel de Executiv, la nivel de prim-ministru. Este o acțiune…”

Europa Liberă: …acord semnat?

Igor Volnițchi: „…Acord semnat, care urmează să aibă loc în baza unui document semnat la cel mai înalt nivel. Aici, evident că nu va putea face nimic. Eu mă refeream la altceva. Factorul, să-i zicem așa, mai puțin vizibil, dar foarte important. Ce prestație va avea noul ministru al Apărării în raport cu NATO? Ce poziție va avea față de prezența la diferite parade, spre exemplu, la Alba Iulia, cum se mai fac parade, sau cum se mai fac pe 9 mai la Moscova ș.a.m.d.?”

Europa Liberă: De exemplu, viitorul ministru socialist al Apărării va pune piciorul în prag atunci când e vorba de expedierea pacificatorilor în zone…?

Igor Volnițchi: „Nu va fi atât de ușor, pentru că, iarăși, avem de-a face cu niște acorduri semnate la nivel internațional, avem niște obligațiuni asumate la nivel internațional. Și, pur și simplu, să pui piciorul în prag și să te opui implementării lor nu poți.”

Europa Liberă: Am înțeles…

Igor Volnițchi: „Se inițiază în acest caz denunțarea respectivelor acorduri.”

Europa Liberă: Ucrainenii spun: „Iak ne zim, to nadkusiu”, da?…

Domnul Ciurea, să revenim la această reprezentativitate ideologică care stă la baza, totuși, acestor confruntări. Să lăsăm la o parte discuția interminabilă despre legitimitatea Parlamentului, că s-a reconstruit mult prea altfel decât au votat oamenii, dar ideologic, astăzi, cine reprezintă, de fapt, stânga veritabilă care se presupune că vrea altceva decât dreapta sau centru-dreapta care se uită spre Europa? Aveți o radiografie valabilă pe care iată să le-o dăm în câteva cuvinte unor oameni care se uită la această periferie politică?

Corneliu Ciurea: „În câteva cuvinte este greu să faci asta. Predau, Dvs. știți acest lucru, în cadrul unor cursuri ale Fundației Ebert exact acest lucru, doctrine și, chiar după mai multe lecții, tinerii care vin special pentru asta nu se dumeresc cu privire la orientările ideologice din spațiul nostru, dar și din alte spații. Totuși, voi spune că marea schimbare care, de fapt, creează această derută este sigur mișcarea PD-ului dinspre centru spre dreapta, ceea ce cumva este absolut bulversant, pentru mai ales cei de dreapta. Și de aici această incapacitate de a accepta un partener care anterior era mai curând plasat pe stânga. Totuși, să nu uităm că fostul președinte al Partidului Democrat, Marian Lupu, vine de la comuniști. Până la urmă, și Vlad Plahotniuc era în zona aceea. Bine, neideologică, a businessului, dar el a fost, probabil, contaminat de acest stângism al nostru, care înseamnă prorusism și care înseamnă politici mai generoase pentru păturile defavorizate. Iată această mutație care s-a produs din cauza prăbușirii PLDM-ului, la care sigur că a contribuit și Partidul Democrat, este bulversantă pentru cei de dreapta, este bulversantă și pentru PD. PD abia învață să fie de dreapta. Adică, proeuropean, prooccidental, totuși, pro-NATO, într-o anumită măsură, și vedem acest lucru. Și în același timp, să nu fie cu mesaje foarte populiste, pentru că se află la guvernare.

Europa Liberă: Populiste… Vă referiți din garnitura naționalist-proromânească?

Corneliu Ciurea: „Nu. Din garnitura stângii autentice social-democrate și socialiste, pentru că democrații, chiar dacă nu agreau anterior instituțiile internaționale, școala lui Voronin astăzi intră în contact cu ele și trebuie să obțină finanțări.

Europa Liberă: Dar paranteză. În garnitura de opțiuni de dreapta era obligatoriu și Unirea, românismul, apartenența la un singur popor… Cum procedează Partidul Democrat cu aceste componente?

Corneliu Ciurea: „Noi am văzut acest lucru la ultimul congres al Partidului Democrat. Discursul domnului Plahotniuc a punctat foarte clar acest lucru, deși PD-ul nu a elaborat, nu a dezvoltat acest subiect. Domnul Plahotniuc vorbea despre moldovenism și despre noi, moldovenii. Este foarte clar că PD-ul, acceptând prooccidentalismul, nu acceptă proromânismul în varianta sa extremă – cea promovată, admitem de PL, și nici proromânismul declarat al domnului Filat. Domnul Filat a promovat acest lucru, dar eu aș avea anumite obiecții față de sinceritatea promovării acestei teze. Totuși, domnul Filat a fost catalogat de către mulți comentatori români drept un moldovenist-europenist.

Europa Liberă: Dar și moldovenismul, la vremea respectivă, din rațiuni politice, a fost abandonat cu ușurință. Cazul Snegur, Congresul „Casa Republica Moldova” cu Ion Druță, ca până la urmă să ajungă un român convins - în ipostaza de președinte, și nu de pensionar, de președinte pensionat. Deci, în cazul PD-ului este vorba despre convingerea lui Plahotniuc, întâi de toate, și a partidului sau îi vorba de rațiuni politice, pentru că după ce a văzut că o majoritate se consideră mai mult moldoveni decât români, încalecă teza asta?

Corneliu Ciurea: „Eu cred că Partidul Democrat este un partid nonideologic, în mare parte creat din oameni ai acțiunii, nu ai gândirii. Și din punctul acesta de vedere ideea proromânismului le este, totuși, străină. Proromânismul radical care duce spre unionism, întrucât o asemenea idee înseamnă pierderea statului, iar statul este exact acel lucru pe care îl dorește PD-ul ca să-l aibă la dispoziție, să-l manevreze, să dispună de acest stat, aflându-se la guvernare cu cineva sau de sine stătător. Deci, statul este un bun important. Unii folosesc teza statului capturat. Eu nu în acest sens îl folosesc. Un bun, o valoare care trebuie menținută, pentru că din ea decurg – da, - și beneficii practice, inclusiv. Din această cauză nu cred că PD-ul vreodată va cocheta foarte tare cu ideea unionistă. Asta nu înseamnă că PD-ul este un partid antiromânesc. PD-ul are relații foarte bune cu România, dar întotdeauna accentuează dimensiunea pragmatică a colaborării, cea economică fiind cea mai importantă.”

Europa Liberă: Adică, echilibrul pe care încerca să-l țină Marian Lupu, spunând despre limba română - ne amintim cum din punct de vedere științific, politic ș.a.m.d. Deci, balanța, totuși, a înclinat-o acum spre un bun public – statul Republica Moldova cu limbă română…

Corneliu Ciurea: „…evident.”

Europa Liberă: …Nu se umblă la limba română. Dvs. ce credeți, domnul Volnițchi, despre această reprezentare ideologică – s-a coagulat definitiv, avem deja tabăra dreptei și a stângii? Cine o mai dispută?… Putem spune despre socialiști că ei sunt stânga adevărată care se pune în mod automat semnul egal cu prorusismul?

Igor Volnițchi: „În ceea ce ține de poziționarea din punct de vedere ideologic al formațiunilor politice, oricât ar părea de straniu acest lucru, acum mingea este pe terenul PD-ului. Pentru că PD-ul oscilează, pendulează, încercând să-și găsească o poziție anume care i-ar aduce anumite beneficii din punct de vedere politic și electoral. Și imediat voi explica ce am în vedere. Domnul Ciurea spunea că PD-ul la un moment dat era asociat puternic în conștiința alegătorului moldovean cu mesajele prorusești. Era chiar considerat un partid prorus. În special, în momentul apariție sale, atunci când l-a fondat domnul Diacov, care era coechiper politic cu domnul Lucinschi. Domnul Lucinschi în acea perioadă, dar și ulterior avea viziuni proruse destul de accentuate…”

Europa Liberă: Voronin l-a invitat chiar într-o asociație de partide…

Igor Volnițchi: „Da, așa e. Așa a apărut PD-ul. Pe parcursul istoriei sale, PD-ul tot timpul a încercat să se poziționeze și de multe ori chiar a reușit. Însă ceea ce desprindem noi în istoria de 20 de ani a acestui partid (și eu scriu această istorie… Deja sunt la a treia ediție – din 97 și până în 2017), PD-ul a evoluat, dacă putem spune așa, de la un partid prorus la un partid proeuropean, însă oricum este în criză de identitate politică. Unde se poziționează acum PD-ul? Să zicem că este un partid de centru-stânga, cum pornise cândva? Nu putem spune. Să zicem că e un partid centrist? Poate ei pretind, dar, dacă examinăm lucrurile printr-o filieră obiectivă, ei nu sunt un partid centrist la această etapă. Noi observăm o competiție care pentru PD din start este un eșec. Și eu mă mir că ei nu înțeleg încă acest lucru. Cu partidele proeuropene pentru titulatură – cine e cel mai reprezentativ proeuropean în Republica Moldova? E o competiție pierdută din start. Ei ocupă o filieră proeuropeană și această filieră le aduce anumite beneficii, îi avantajează, inclusiv din punct de vedere geopolitic. Revin la blestematul termen „geopolitică”. Pentru Republica Moldova - blestemat, desigur.”

Europa Liberă: Pardon, dar poate se trezesc? Poate numirea lui Leancă este dovadă a faptului că lasă mai bine să meargă Leancă cu flamura proeuropeană, iar ei să-și vadă de treabă?

Igor Volnițchi: „Cred că venirea domnului Leancă într-adevăr are drept scop să-i consolideze pozițiile PPEM-ului și personal ale domnului Leancă pe filiera respectivă și voi aminti cu această ocazie că domnul Leancă nu e doar vicespicher care iată a început să aibă turnee pe la Bruxelles și, probabil, vor urma și alte capitale europene. Domnul Leancă e și președinte al Comitetului Parlamentar de Colaborare cu Uniunea Europeană. Evident că este un efort de a-l plasa pe dumnealui pe această filieră, dar…

Europa Liberă: Eu am deschis subiectul acesta pentru că, după mine, și am auzit, și domnul Ciurea poate cu altă ocazie să ne spună mai multe – totuși, democrații au ajuns la concluzia că nu trebuie să monopolizeze flamura proeuropeană. Cu cât mai diversă va fi paleta asta de luptători pentru cauza proeuropeană, cu atât mai mare va fi beneficiul aceluiași partid care, de fapt, deține pârghiile și manivelele. Pe final, scurt: Credeți că vom avea o stângă proeuropeană vreodată, în timp rezonabil, domnul Ciurea?

Cornel Ciurea: „Cred că nu. Stânga nici nu trebuie să devină proeuropeană atâta timp cât avem 50 la sută, din păcate, s-ar putea să fie mai mult, de oameni care nu se află la oraș, sunt în altă parte, dar oameni care susțin ideea prorusească. Și noi iarăși…”

Europa Liberă: Adică, stânga e condamnată să fie pro-Est întotdeauna?

Cornel Ciurea: „Stânga e condamnată să aibă grijă de acești oameni și să-i revendice din punct de vedere politic. Geopolitica o fi ea blestemată, dar ea există și noi trebuie să ținem cont de aceste reguli de joc care din 90 încoace sunt în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Da, e Legea gravitației, Newton-3… Dvs. ce credeți? Totuși, o stângă proeuropeană, cum există stângă franceză, românească, nu știu…

Igor Volnițchi: „Pe termen scurt și mediu, nu va fi stânga noastră proeuropeană.”

Europa Liberă: O stângă, nu zic toată, măcar un fragmențel…

Igor Volnițchi: „Pe termen lung, posibil, însă, pentru ca stânga să devină proeuropeană, în Republica Moldova trebuie să dispară un factor foarte important – divizarea societății pe criterii geopolitice. În momentul în care această divizarea va dispărea, vor apărea premise pe termen lung pentru transformarea stângii în una proeuropeană.”

Europa Liberă: Da, Dvs. vreți să dispară… răscrucile, ceea ce e imposibil. Doamnelor și domnilor, aici punem punct. Ca s-o luăm de la capăt duminica viitoare. În discuțiile noastre, din păcate, interminabile, pentru că politica este ca și o clepsidră – când se termină nisipul în partea de sus, de fapt, clepsidra se întoarce și totul se reia de la capăt. Contează să ne uităm cât mai distant la aceste discuții, pentru ca să fim în stare să luăm decizii corecte atunci când suntem invitați și noi să ne dăm cu părerea. Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi, la care au participat politologul Cornel Ciurea și analistul Igor Volnițchi. Ne reauzim duminica viitoare. Până atunci, ne puteți asculta zilnic, dimineața și seara, pe frecvențele care vă stau la îndemână sau pe internet la orice oră. Iar sâmbătă, ca de obicei, vă dă întâlnire Valentina Ursu, după care eu, Vasile Botnaru, o să vă invit s-o luăm de la capăt. Pe curând!

XS
SM
MD
LG