Linkuri accesibilitate

Provocările de securitate și parteneriatul R. Moldova cu NATO


Exerciții NATO „Brilliant Jump 2016”, în Polonia

Cum s-a mișcat reforma sistemului de apărare în ultimii ani?

Consolidarea instituţiilor democratice, lupta cu corupţia, apărarea cibernetică, problemele ecologice – acestea sunt câteva din domeniile de parteneriat R. Moldova-NATO, parteneriat evaluat astăzi la Chişinău într-o conferinţă cu participarea asistentului adjunct al secretarului general al alianţei, James Appathurai. Întrebarea este: cum s-a mişcat acest parteneriat într-o chestiune de primă importanţă pentru un stat atât de apropiat geografic de Rusia - reforma sistemului de securitate şi apărare.

Provocările de securitate și parteneriatul R. Moldova cu NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:19 0:00
Link direct


„Toate țările membre şi partenere NATO percep Rusia ca pe o ameninţare”, a declarat astăzi la Chişinău asistentul adjunct al secretarului general al NATO, James Appathurai.

„Când în urmă cu mulţi ani R. Moldova abia ne devenea partener, Rusia era şi ea un stat partener NATO, iar mulţi în alianţă o vedeau chiar ca pe un viitor membru al NATO”, a continuat Appathurai. Astăzi lucrurile sunt total diferite, a mai spus el, iar ceea ce le-a schimbat e războiul din Georgia, apoi invazia din Ucraina şi anexarea Crimeii.

James Appathurai (în centru)
James Appathurai (în centru)

S-a schimbat, de asemenea, sensibilitatea NATO faţă de problema terorismului, a mai spus James Appathurai. „Atunci terorismul era undeva departe. Acum, el e aproape de casele noastre şi ne-am convins de asta toţi cei care locuim în Europa”, a adăugat el.

Ce nu s-a schimbat, a continuat Appathurai, e angajamentul NATO, în primul rând faţă de membri, apoi faţă de parteneri, fără, însă, a le impune nişte linii anume de comportament.

„Respectăm alegerea politică a oricărui partener, inclusiv a R. Moldova, stat neutru prin Constituţie, dar totodată suntem obligaţi să abordăm provocările de securitate”, a conchis Appathurai.

Potrivit unor observatori de la Chişinău, însă, R. Moldova nu s-a mişcat prea bine tocmai cu cea mai mare provocare – reformarea sistemului său de securitate şi apărare. Fostul ministru al apărării Viorel Cibotaru, de pildă, crede că, după Crimeea, țara ar fi fost pur şi simplu obligată să-şi reformeze foarte rapid forţele armate, dar nu a făcut-o. Ar fi nevoie de noi viziuni, noi baze militare, alt tip de armament decât cel moştenit din perioada sovietică.

Viorel Cibotaru
Viorel Cibotaru

Timp de patru ani de la anexarea Crimeii, Moldova doar a stagnat, crede Cibotaru, spre deosebire de Georgia şi Ucraina, care sunt acum, din punct de vedere al standardelor, total compatibile cu NATO, iar acest lucru plasează Moldova într-o zonă gri a vulnerabilităţilor faţă de Rusia.

Appathurai, care ieri s-a întâlnit la Chişinău cu ministrul apărării, spune însă că NATO îşi poate pune umărul în asemenea situaţii doar la cererea şi cu voinţa partenerului. Aşa, bunăoară, cum a făcut-o în 2014, când a iniţiat proiectul „Sporirea capacităţii de apărare”, proiect ce potrivit multora şi-a propus rezultate mult mai notabile în ce priveşte transformările din armată decât cele atinse până acum.

Documentele de politici ar fi trebuit, conform planurilor iniţiale, să fie trecute prin parlament în 2015...

Un secretar de stat de la Ministerul de Externe şi un şef de direcţie de la cel al Apărării au pronunțat, totuşi, în cadrul reuniunii discursuri care au conţinut mult optimism. R. Moldova şi-a scris deja strategiile şi ar fi pe punctul de a trece în faza a doua a proiectului - crearea propriu-zisă a capabilităţilor militare care să răspundă acestor strategii.

Ce nu au spus cei doi e că documentele de politici ar fi trebuit, conform planurilor iniţiale, să fie trecute prin Parlamentul de la Chişinău încă în 2015, adică cu trei ani în urmă, şi, la fel, că unul din aceste proiecte, strategia de securitate, a fost retrasă înainte să fi fost promulgată de preşedintele Igor Dodon, pentru a fi rescrisă într-o cheie mai apropiată propriei sale viziunii, contrastantă cu cea a guvernării, asupra formulei de securitate pe care ar trebui s-o îmbrăţişeze R. Moldova.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG