Linkuri accesibilitate

Iulia Iabanji: „O mie dintre cei instruiţi au primit deja finanţare nerambursabilă şi au investit banii în propria afacere”


Iulia Iabanji (Source: ODIMM.md)

Un interviu cu directoarea programului „Pare 1+1” administrat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

La începutul acestei săptămâni, încă 37 de antreprenori emigrați sau rudele lor au primit sprijin financiar din partea statului pentru deschiderea de noi afaceri, acasă, prin programul „Pare 1+1”. Acest program funcționează din 2010, iar guvernul a oferit deja antreprenorilor reveniți de peste hotare peste 165 de milioane de lei, după principiul dacă lansezi o afacere, pentru fiecare leu de-al tău investit statul îți oferă și el un leu. Așa au fost deschise deja aproape o mie de întreprinderi, după cum i-a spus corespondentei noastre, într-un interviu, directoarea acestui program administrat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Iulia Iabanji:

Iulia Iabanji: „Programul Pare „1+1” este cel mai solicitat. Lansat în 2010 ca un program pilot, a fost continuat până în 2018. În al doilea an de realizare, când am demonstrat impactul acestui program, Uniunea Europeană a început să ne acorde suport. În jur de două milioane de lei anual sunt alocate de UE. Au fost instruite peste 1500 de persoane – migranţi şi rudele de gradul I ai acestora. O mie dintre cei instruiţi, or, componenta instruirii este obligatorie, deja au primit finanţare nerambursabilă şi au investit banii în propria afacere. Din această mie, 50 % sunt chiar migranţii care au revenit în ţară şi au lansat afaceri sau și le-au extins, 50 % sunt rudele de gradele I – fiul, fiica, soţia sau soţul – persoane apropiate. Poate patron este doar o persoană, însă noi considerăm acest business ca fiind unul de familie.”

Europa Liberă: Aceste o mie de persoane care au primit finanţare, câte locuri de muncă au creat?

Iulia Iabanji: „În cadrul programului, din 2011, când l-am lansat de facto, beneficiarii au deschis peste două mii de locuri de muncă. În total au fost alocate deja 177 de milioane de lei în formă de grant, care au adus în economie 578 de milioane. Asta ar însemna că un leu dat în formă de grant beneficiarului de program a adus în economie trei lei. Vorbim de companii reale, companii aduse în businessul alb, cum spunem noi, care efectuează transferuri, organizează activitate economică legală şi plătesc impozite şi taxe.”

Europa Liberă: Din ce state vin migranţii care decid să deschidă afaceri acasă?

Iulia Iabanji: „Chiar de la începutul programului am încercat să monitorizăm, să evaluăm acest aspect. Din 2011 până acum, jumătate dintre beneficiarii noştri sunt din Italia, locul doi îl deţine Federaţia Rusă şi apoi urmează Spania, Portugalia, Irlanda şi alte 124 de ţări. Toate studiile efectuate în anul 2009, de la care am pornit, arătau că remitențele pleacă în consum. În economie plecau doar 7%. Scopul nostru era de a întoarce persoanele acasă şi de a orienta remitenţele din consum în economie.”

Europa Liberă: Dna Iabanji, migranţii cu care lucraţi vin din Italia, Federaţia Rusă sau Irlanda, vin cu un anumit bagaj de experienţă, de cunoştinţe pe care le-au acumulat. Pe lângă faptul că aduc un ban, probabil vin şi cu anumită experienţă pe care nu ar fi căpătat-o aici. Deci, care-i diferența?

Iulia Iabanji (Sursă foto: ODIMM.md)
Iulia Iabanji (Sursă foto: ODIMM.md)

Iulia Iabanji: „Oamenii care au fost plecaţi peste hotare au venit cu o altă viziune, cu o mentalitate schimbată, cu viziunea că are şi el drepturi, că legislaţia trebuie respectată. Noi suntem plăcut surprinşi când vin şi ne arată că au făcut studii de piaţă, că au analizat nişele, că au văzut ceva în străinătate, în Italia, Rusia sau România, şi vin cu ceva nou. De exemplu, avem un domn care a fost în Marea Britanie, a lucrat la o companie, i-a plăcut businessul de a creşte melci.

La început eram sceptici că ar fi piaţă de desfacere pentru o fabrică de melci în Republica Moldova, dar să ştiţi că şi astăzi ţinem legătura cu el, şi vedem cum îşi dezvoltă afacerea care a pornit de la o simplă ideea că vrea să crească melci. Astăzi vrea să producă semifabricate deja, aşa cere piaţa internă! Alţi beneficiari au deschis o fermă de vipere, de extragere a veninului. Au lucrat în România la o asemenea fermă şi au decis să deschidă şi la noi una.”

Europa Liberă: O componentă a programului este şi instruirea. Sunteţi sinceri cu ei? Or, sunt destule provocări în a deschide o afacere în Republica Moldova. Le spuneţi că este birocraţie? Îi învăţaţi cum să facă faţă corupţiei?

Iulia Iabanji: „Noi nu putem să nu fim sinceri, vă spun de ce! În primul rând, noi nu avem conceptul că finisăm programul şi nu ne mai întâlnim cu beneficiarii. Pentru aceste companii noi suntem în căutare de scheme, instrumente, de alte oportunităţi de finanţare ca să-i creştem şi să-i aducem până la export. De regulă, în grupurile noastre de instruire 60 la sută sunt start-up-uri, sunt migranţi reveniţi, rude de gradul întâi, şi jumătate sunt afaceri în extindere. De ce spun asta? Ca să înţelegeţi că nu putem înflori lucrurile, să spunem că în Republica Moldova e atât de uşor să faci un business, că nu sunt riscuri, că nu sunt provocări, pentru că sunt persoane care deja sunt în business şi ele sunt în faţă, şi ele pun întrebări.

Pe de altă parte, aceste cursuri sunt obligatorii pentru că ne-am dat seama că migranţii noştri plecaţi din ţară nu ştiu ce s-a schimbat în legislaţie. Nu ştiu că s-au schimbat regulile de joc, multe prevederi, impozitele, controalele, reglementarea controalelor etc. Persoanele neştiind acest lucru se avântă şi lansează un business, prin urmare, există riscul că poate să se dezamăgească. Aceste riscuri încercăm să le prevenim şi de aceea spun că avem specialişti, experţi practicieni. Le vorbim de teorie, dar insistăm pe practică. Nu putem să nu facem acest lucru pentru că jumătate sunt antreprenori care pun întrebări sănătoase, ce se întâmplă şi uneori relatează situaţii din viaţa companiei şi ce li se întâmplă.

Când vorbim de controale, cineva poate să spună: „La mine a venit un control şi uitaţi ce mi-au făcut!” Noi încercăm să le spunem că există legea care reglementează controalele, că deja controale inopinate nu mai sunt, că trebuie să găsească lista preventivă a controalelor, pentru că este deja reglementat tot şi nu este atât de ştraşnic. Pentru mine, să fiu antreprenor şi dacă sunt prevenit, mă regăsesc în listă, văd tematica şi dacă activez legal, sunt transparent, sunt onest, de ce m-aş teme?”

Europa Liberă: Este până în 2018 acest program. Aveţi planuri de prelungire?

Iulia Iabanji: „Poate fi o mică modificare la denumire, dar scopul programului nu se va schimba. Aşteptăm în continuare persoanele care duc dorul de casă. Anul acesta avem un buget de 40 de milioane şi va fi suplinit cu susţinere din partea Uniunii Europene, adică bugetul posibil să fie majorat.”

Europa Liberă: Vorbim de lei?

Iulia Iabanji: „Da. Pentru anul viitor de asemenea avem prevăzuţi 40 de milioane de lei.”

Europa Liberă: Dar întreprinderile mici şi mijlocii cât aduc în buget?

Iulia Iabanji: „Cota întreprinderilor mici şi mijlocii în PIB, potrivit ultimului calcul, a fost de 35-38 la sută. Vreau să spun că, spre regret, noi avem un sector al întreprinderilor mici şi mijlocii – după număr – similar cu cel din ţările europene, 98 la sută, dacă ne uităm la angajarea forţei de muncă – cifrele sunt de 65 la sută, o cifră bună, însă dacă ne uităm la cifrele de afaceri, aici avem o problemă.

Pe de o parte, avem 98% după numărul întreprinderilor, însă doar 38% cifra de afaceri adusă de acest sector şi contribuţia în PIB, pe când în ţările dezvoltate, acest sector aduce până la 68-70%, în Germania 85% la PIB. Asta se întâmplă pentru că, spre regret, avem 75 % companii foarte mici, foarte vulnerabile, cu 2-3 angajaţi. Prioritatea noastră ar fi să le creştem prin diferite instrumente, stimulente de dezvoltare, ca să evolueze în mici, în mijlocii şi atunci o să crească şi contribuţia sectorului în PIB:”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG