Linkuri accesibilitate

Program național privind sănătatea reproductivă


Bebeluş în căruţ la Tiraspol
Bebeluş în căruţ la Tiraspol

Documentul presupune instruirea medicilor şi oferirea de servicii centrate pe nevoile pacienţilor.

La Chișinău a fost lansat azi un nou program național privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive. Pentru următorii patru ani, autoritățile din sănătate își propun să extindă accesul la servicii, în mod echitabil, astfel încât fiecare persoană să-și poată realiza drepturile reproductive și să aibă numărul de copii pe care și-i dorește și când consideră că este oportun. Ce alte acțiuni sunt planificate în noul document strategic​?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:57 0:00
Link direct

Ce presupun serviciile de sănătate sexuală și reproductivă? Autoritățile din sănătate constată că multe persoane, în lipsă de informație, nu știu la ce pot să pretindă, ce să revendice și unde să meargă pentru a accesa aceste servicii. Și anume, programul include planificarea familială, avortul în condiții sigure, diagnosticul și tratamentul infertilității, inclusiv asistență psihologică, prevenirea bolilor care se transmit pe căi sexuale și a altor afecțiuni ale aparatului reproductiv.

Victoria Ciubotaru, specialistă în cadrul Centrul Național de Sănătate Reproductivă şi Genetică Medicală, e de părere că în multe cazuri atitudinea neglijentă și discriminatorie a personalului medical îi face pe pacienți să refuze asistența și să trateze cu neîncredere serviciile la care au dreptul:

Unei femei tinere, inteligente, deștepte, dar care vine în cărucior, uneori i se zice, mai vrei și tu să devii mamă? De aceea, oamenii nu vin....

„Mai cunoaștem situații și trebuie să o recunoaște, că nu întotdeauna noi, cei din sistemul de sănătate, respectăm în totalitate drepturile pacientului. De aceea ne confruntăm cu situația că oamenii nu vin în sistem. De ce? Li-i frică că nu li se va respecta dreptul la confidențialitate, că nu li se va respecta dreptul la intimitate, că vor fi judecați, vor fi persecutați. Unei femei tinere, inteligente, deștepte, dar care vine în cărucior, uneori i se zice, mai vrei și tu să devii mamă? De aceea, oamenii nu vin. Acum, rămâne pe seama noastră să-i informăm că există servicii, și nu doar atât, dar servicii care sunt axate pe necesitățile lor.”

Autoritățile de profil, împreună cu experții Agenției ONU pentru drepturile și sănătatea reproductivă și ai Organizației Mondiale a Sănătății lucrează din 2015 la acest program. Ultimul asemenea document strategic a fost elaborat în 2005, însă fără să aibă un buget și o monitorizare a angajamentelor. În consecință, multe din acțiuni au rămas doar la etapa unor obiective trasate, problemele de sănătate sexuală și reproductivă fiind lăsate de izbeliște.

De asta, una din prevederile actualului program ține de instruirea personalului medical și asigurarea că în fiecare localitate să fie o persoană bine pregătită care va putea răspunde la întrebări despre contracepție, fertilitate și riscul unor maladii.

Victoria Ciubotaru atrage însă atenția că această sarcină nu trebuie pusă doar pe seama instituțiilor medicale:

„Sănătatea, inclusiv sănătatea sexual-reproductivă nu este povara care trebuie să stea doar pe umerii sistemului de sănătate, dar întreaga societate trebuie să-și asume responsabilitatea. Și sistemul social, și educațional, și societatea civilă, și autoritățile publice locale, toți sunt responsabili de respectarea drepturilor beneficiarilor și acordarea de servicii centrate pe nevoile lor specifice.”

Schimbarea atitudinii responsabililor din sănătate și a autorităților locale este necesară mai ales în cazul localităților rurale...

Responsabilii din sănătate își propun ca aceste servicii să devină prietenoase și cunoscute în mod prioritar pentru persoanele cu nevoi speciale, din grupuri vulnerabile, inclusiv să fie spulberate stereotipurile că planificarea familială este doar problema femeii.

Directoarea Centrului de Instruire în Domeniul Sănătății Reproductive, Rodica Comendant, spune că schimbarea atitudinii responsabililor din sănătate și a autorităților locale este necesară mai ales în cazul localităților rurale:

„În momentul în care e vorba de o familie social-vulnerabilă care are prea mulți copii și nu-și mai dorește și nu are acces la servicii, să fie cei care să vină în aceste familii și să le spună unde să meargă ca să beneficieze de servicii gratis. Adică să fie mai conștienți, mai implicați în domeniul acesta, să se intereseze ce indicatori de sănătate avem. La sate e problema cea mai mare, și mortalitatea maternă, și sarcini la adolescente. Indicatorii mai proști de sănătate reproductivă sunt de obicei la sate.”

Experții în domeniul sănătății sexuale și reproductive atrag atenția că formarea unui mediu prielnic în care femeile și bărbații să-și poată realiza drepturile reproductive, trebuie să aibă în vedere nu doar calitatea serviciilor medicale. În egală măsură, susțin ei, sunt importante stimulentele financiare la naștere, dar și disponibilitatea creșelor și a grădinițelor pentru copii.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG