Linkuri accesibilitate

Valeriu Nicolae: „Rasismul împotriva romilor continuă să fie foarte strident la nivelul UE și în țările Consiliului Europei” (VIDEO)


Un interviu cu reprezentantul Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jaglan, pentru problema romilor.

De Valeriu Nicolae, fostul corporatist devenit „tata Valeriu” într-un ghetou din cel mai sărac cartier bucureștean, Europa a aflat din presă. Cu mult înainte aveau să îl cunoască de mamele și tații unor copii săraci din Ferentari, când Nicolae le-a bătut la ușă propunându-le să le ajute copii la lecții. Oamenii l-au privit cu neîncredere la început. Nicolae nu s-a lăsat cu una cu două, iar astăzi, peste 100 de copii vin în fiecare weekend să facă teme cu „tata Valeriu” sau cu ceilalti 50 de voluntari; iar când obosesc, joacă fotbal, dansează sau joacă teatru. Din 2006 Valeriu Nicolae este reprezentantul Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jaglan, pentru problema romilor și vrea să extindă acest model, al „școlii ca motor de incluziune socială”, în cât mai multe țări posibil.

Europa Liberă: Dle Valeriu Nicolae, reprezentant special al Secretatului General al COE, Thorbjorn Jagland, pentru problema romilor. Cum se vede problema romilor de la acest nivel și în acest context pe care îl traversează Europa: Brexit, refugiați, terorism. Mai au vreo importanță, mai există atenție și pentru problemele romilor?

Valeriu Nicolae: „Sigur că are mare importanță. Lucrurile care se fac pentru romi pot să ajute partea de migranți, pot să ajute foarte mult partea de refugiați. Conceptul pe care l-am pus eu la punct, „Școlile, ca motoare de incluziune socială”, face exact asta: se uită la comunitățile cele mai dezavantajate, încearcă să le aducă cât mai aproape de administrația locală, și încearcă să ajute copiii să se integreze în societate. Și asta nu e nevoie doar pentru copiii de romi, ci pentru marea majoritate a copiilor care sunt dezavantajați, și mai ales cei aflați în situații extreme cum sunt copiii de refugiați sau copiii migranți. Rasismul împotriva romilor continuă să fie foarte strident la nivelul UE și în țările Consiliului Europei. Deci sunt multe lucruri de făcut și încercăm să ajutăm cât mai mult.”

Europa Liberă: Deci vreți să transformați școala într-un laborator de integrare.

Valeriu Nicolae: „Motor pentru incluziune socială. Ceea ce înseamnă că ne uităm la un ciclu de viață. Școala nu mai e văzută ca școală, ci ca un loc în care ai toate serviciile. Marea majoritate a școlilor din comunitățile dezavantajate au spațiu, din cauza faptului că numărul de copii a descrescut în marea majoritate a țărilor europene, mai ales în Europa de Est, și atunci poți să folosești școala și ca un birou local al administrației locale. Deci în loc să ai primăria foarte departe, o ai chiar une îți trebuie. Poți să ai servicii medicale, poți să ai servicii de protecția copilului, și tot ce ai nevoie, în școală. Școala se poate transforma într-un motor de incluziune socială. Putem să ne uităm și cum reușim să aducem mai mulți copii în învățământul preșcolar, cum să îi ții la școală și cum să faci tranziția între învățământul gimnazial și cel vocațional sau tehnic, astfel încât adolescenții când termină școala să se poată angaja.”

Europa Liberă: Unde va fi implementat acest proiect?

Valeriu Nicolae: „O să încercăm să îl ducem peste tot. Are și susținerea Comisiei Europene și a Parlamentului European. Bineînțeles că România este principala mea țintă.”

Europa Liberă: Unde se află cei mai mulți copiii de etnie romă? Foarte mulți romi au migrat în alte țări europene…

Valeriu Nicolae: „Nu foarte mulți. Fenomenul migrației romilor este doar foarte vizibili. Asta nu înseamnă că sunt mulți romi.

Europa Liberă: Nu se stabilesc în țările unde migrează…

Valeriu Nicolae: „Nu doar asta. Dar nici nu au plecat atat de mulți cât se crede. Vedem în media aglomerări de oameni care trăiesc în condiții foarte proaste. Și asta șochează, atrage atenția politicienilor extremiști și xenofobi, se iscă un scandal și de aceea avem impresia că sunt mult mai mulți decât sunt de fapt.

În continuare, cei mai mulți romi, inclusiv copii romi, se află în România, ceea ce e un lucru foarte avantajos pentru România, pentru că este o generație foarte tânără, copiii, dacă vor fi bine educați, și vor intra pe piața de muncă ne vor asigura pensiile, că altfel o să avem o problemă foarte mare, în următorii 30 de ani o sa fie foarte greu să susținem sistemul de pensii.”

Europa Liberă: Cine va susține financiar programul?

Valeriu Nicolae: „Speram să fie o colaborare între Comisia Europeană și Consiliul Europei, precum și statele membre. Ideea de servicii integrate aduse la nivelul comunităților este foarte plăcută de Comisia Europeană, iar educația rămâne o prioritate pentru toate instituțiile internaționale, de la CE la OSCE și ONU. Eu aș vrea să producem mult mai puține cuvinte și multe mai multă schimbare la nivelul comunităților.”

Europa Liberă: Și aveți semnale de la comunitățile rome, dacă sunt interesate să fie în centrul acestor politici care, iată se gândesc la Bruxelles sau la Strasbourg?

Valeriu Nicolae: „Ultimii zece ani mi i-am petrecut în ghetoul din Ferentari. La început mi s-a spus că copiii romi nu sunt interesați. În momentul de față, și asta în ultimii trei ani, peste 100 de copii vin din ghetou la noi ca să facă teme duminica, spre exemplu, pentru două ore, și în timpul scolii și în timpul vacanțelor. Avem peste 50 de voluntari care îi ajută la teme, iar acești copii vin și ei în mod voluntari. Ca atare, să nu mai spunem că copiii de romi și cei dezavantajați nu sunt interesați de școală…”

Europa Liberă: Și atunci, de unde a apărut această legendă?

Valeriu Nicolae: „E foarte multă lume care așteaptă ca schimbarea să se producă din exterior. Profesorii așteaptă ca schimbarea să se producă din altundeva, comunitățile, observatorii, oamenii care comentează, întotdeauna vor ca schimbarea să vină de altundeva. Noi am demonstrat că dacă faci ceva pentru copii, copiii iubesc școala și vor să vină la școală. Normal că dacă tu tratezi copilul ala ca pe un fel de animăluț, așa, cam murdar și de care nu îți prea pasă, nu îl faci să se îndrăgostească de școală. Dar dacă vii cu ceva către ei… De exemplu avem una dintre cele mai bune trupe de dans sportiv din București, avem multe activități sportive pentru copii, aducem mulți oameni interesanți în ghetou, sigur că e interesant pentru copii: să faci muzică, să faci teatru, dansuri sportive, fotbal…”

Europa Liberă: Deci nu e o chestiune culturală. S-a spus multă vreme că în cultura romă educația nu joacă un rol important, ca atare părinții nu își stimulează copiii să meargă mai departe la școală, preferă ca fetele să se căsătorească devreme, să aibă copii și să aibă grijă de casă…

Valeriu Nicolae: „Asta nu e cultură, este pur și simplu tâmpenie. Există doar părinți care, și îmi cer scuze pentru termenul dur, tâmpiți, care fac într-adevăr fac lucrurile acestea. Dar asta nu are nici o legătură cu o cultură. Atâta timp cât ai obiceiuri care sunt împotriva progresului și împotriva interesului copilului, nu poți să le denumești cultură, ci prostie. Și asta nu s-a întâmplat doar cu romii. În Japonia, la sfârșitul anilor 1800 era aceeași problemă. Și nimeni nu poate spune că asta era cultura japoneză, că urau educația. Sunt într-adevăr comunități foarte sărace, foarte tradiționale, care au practici care sunt împotriva interesului copilului. Dar nu pentru că sunt romi, ci pentru că nu sunt îndeajuns de bine integrați în societate.”

XS
SM
MD
LG