Ziarele ajung din ce în ce mai greu la consumatori, iar de vină ar fi distribuitorii, spun mai mulți editori ale publicațiilor periodice, care se plâng de presiuni și condiții contractuale care dezavantajează redacțiile. Problema a fost discutată în cadrul unei conferințe organizată astăzi de Asociația Presei Independente.
Manageri ai unor ziare locale și naționale se plâng că principalul distribuitor de presă periodică Poșta Moldovei creează condiții din ce în ce mai complicate pentru puținile redacții care mai tipăresc gazete. În condițiile în care în Republica Moldova au dispărut ziarele cotidiene, publicațiile periodice bat alarma și spun că riscă și ele să renunțe la tirajele modice.
Editorii prezenți astăzi la dezbaterea organizată de Asociația Presei Independente au spus că Poșta Moldovei ar refuza să negocieze condițiile contractuale, mult prea rigide la părerea lor cu taxe mult peste capacitățile editorilor dar și peste calitatea serviciilor, explică Petru Macovei, directorul executiv API:
„Acest contract este principala problemă, pentru că toate celelalte probleme curg din acest contract. Poșta Moldovei impune un tarif suplimentar pentru ambalarea publicațiilor periodice, tarif care lovește în primul rând în publicațiile naționale. Mai este vorba despre transferurile către redacții care se fac cu mari întârzieri, dar și de serviciile proaste ale Poștei Moldovei.”
Petru Macovei spune că după ce banii abonaților sunt transferați către redacții cu întârzâieri, Poșta Moldovei a inclus în contracte noi tarife, ceea ce ar însemna cheltuieli prea mari pentru redacții. Iată ce spune și Tudor Iașcenco, de la săptămânalul „Cuvântul” de la Rezina:
„De aici poți să faci concluzia că actuala guvernare vrea să distrugă presa neangajată și să pună toată informarea populației la cheremul celor de la putere, care și-au făcut televiziuni, portaluri etc. Ei vor să rămână pe piață unica sursă de informare.”
Pe de altă parte, Ministerul Tehnologiei Informației, în subordinea căruia se află Poșta Moldovei, a răspuns nemulțumirilor ziariștilor spunând că „tarifele n-au fost ajustate de cinci ani”, iar întreprinderea ar trebui să plătească în plus câte 91 de bani pentru distribuirea fiecărui ziar. În ceea ce privește reținerile pentru transferarea banilor de la abonați către redacții, Ministerul Tehnologiei Informației argumentează că măsura reprezintă o garanție pentru consumatori în cazul în care publicația își va sista activitatea, iar oamenii vor cere banii înapoi.
Reprezentanții mass-media au mai spus că ziarele ajung cu întârziere la cititori. Cel mai recent exemplu în aceste sens este cazul ultimei ediții a Ziarului de Gardă din 4 mai, care a lipsit din chioșcuri sau a fost distribuită în număr limitat, potrivit directoarei ZdG, Alina Radu:
„Ziarele sunt duse cu întârziere, multe nu mai ajung niciodată. Ieri, întreprinderea Moldpresa nu a distribuit tirajul Ziarului de Gardă la chioșcuri și la abonați. Noi am înțeles că cineva nu a fost mulțumit de articolul de investigație care a apărut în ziar și astfel au încercat să tăinuiască ziarul.”
Radu Stamati, directorul pentru dezvoltare Moldpresa a explicat că a fost vorba de o „eroare tehnică”:
„Câteodată se mai întâmplă greșeli și a mai fost și cu alte ziare, dar nimeni nu a spus că s-a făcut în mod intenționat.”
Viitorul presei scrise pare și mai sumbru în contextul discuțiilor unui nou regulament de desfășurare a activității de comerț în capitală, care se află în dezbateri la Primărie. Potrivit lui Radu Stamati, prevederile incluse în document, dacă vor ajunge să fie adoptate, gheretele din centrul capitalei, dar și de pe bulevardele principale ale Chișinăului, în care se vând ziare, vor fi înlăturate. În consecință, mai spune Radu Stamati, există riscul eliminării unei importante rețele de distribuire a ziarelor.
