Linkuri accesibilitate

Schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova, protestele stârnite de această decizie și evoluțiile recente ce țin de regiunea transnistreană continuă să fie discutate în mass-media internațională.

Inițiativa de a schimba sistemul electoral a fost percepută diferit în societate – Parlamentul și președintele au salutat-o, iar opoziția extra-parlamentară a criticat-o, scrie RIA Novosti, într-un articol de sinteză. Adoptarea proiectului în Parlament a avut loc pe fundalul manifestațiilor „pro” și „contra” trecerii la noul sistem de vot. „Demonstrațiile au avut loc timp de câteva ore, pe o caniculă de 30 de grade”, subliniază jurnaliștii. Protestatarii au promis să vină și în fața Președinției ca să nu-l lase pe Dodon să semneze inițiativa. „Președintele însă a semnat decretul imediat după ce manifestanții s-au retras”, notează RIA Novosti.

În Republica Moldova există temeri că deputații vor fi cumpărați de către oligarhi, pe care alegătorii nu vor să-i vadă la putere, scrie jurnalista Svetlana Gamova, într-un comentariu pentru Nezavisimaia Gazeta despre introducerea votului mixt. Ea îl citează pe deputatul socialist Bogdan Țîrdea, care spune că îngrijorările că liderul democraților Vlad Plahotniuc va mitui deputații sunt relative: „Voturile lor pot fi cumpărate și de altcineva, de alt partid”. Ca în Parlament să nu ajungă persoane corupte, legislatorii propun introducerea așa-numitului certificat de integritate, care va fi obligatoriu pentru înregistrarea candidatului, a adăugat jurnalista.

Votul mixt a fost obținut prin forcing, nu prin consens, scrie analistul de la București Iulian Chifu într-o analiză publicată pe o rețea de socializare. El opinează că posibilitatea dialogului real a fost ratată, sugrumată de mașinăria de vot, care trădează un Parlament necalificat și incapabil să judece opțiunile. Citez: „Votul de joi rămâne un moment de forță și nu unul de finețe.” Chifu afirmă că această situație a arătat clar cum arată exercițiul guvernării într-o coaliție PSRM-PDM și asociați. „Marele învingător este, astăzi, Igor Dodon și PSRM. Marii înfrânți restul, cu toții, împreună cu statul Republica Moldova”, conchide analistul.

Mii de persoane au protestat la Chișinău împotriva schimbării sistemului electoral în fosta republică sovietică, titrează agenția Associated Press, citată de New York Times. Oponenții acestor reforme au criticat lipsa dezbaterilor publice, iar susținătorii spun că noile reguli vor face politicienii mai responsabili și vor ajuta femeile să ajungă în politică, scrie agenția de presă.

Mass-media a discutat pe larg și problema transnistreană, a cărei evoluții recente au trezit interesul multor experți regionali.

Jurnalistul ucrainean Vitali Portnikov scrie într-un editorial pentru Glavred.Info despre deschiderea punctului de control vamal comun la Cuciurgan-Pervomaisk. El se întreabă de ce asta nu s-a întâmplat cu zece ani în urmă. „Poate fiindcă relațiile cu Kremlinul erau mai importante pentru autoritățile de la Kiev decât bunul simț”, afirmă Portnikov. Jurnalistul consideră că prin această tergiversare Ucraina a contribuit la păstrarea și legitimarea criminalității la graniță și a apropiat ziua în care teritoriile proprii au ajuns sub ocupație. „Acum, controlul regiunii transnistrene este mai mult în interesul Kievului, decât al moldovenilor”, conchide Portnikov.

Publicația Balkan Insight scrie despre rezoluția adoptată de Parlamentul Republicii Moldova prin care se cere retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului. Inițiativa a fost lansată chiar în ajunul vizitei deputatului rus Dmitri Rogozin în regiunea separatistă, menționează jurnaliștii. Ei îl citează pe deputatul socialist Vlad Bătrîncea, care a declarat în Parlament că „asta e o încălcare gravă a bunului simț” și că este „o provocare geopolitică”, după care a părăsit sala alături de colegii de partid.

În articolul „State în umbră – republicile invizibile ale Federației Ruse” publicat pe site-ul american Harvard Political Review, Perry Arrasmith menționează și Republica Moldova, în speță, regiunea transnistreană. Pentru o țară care luptă pentru menținerea stabilității economice și politice în ultimii ani, prezența armatei ruse pe teritoriu scoate în evidență caracterul fragil al statutului Moldovei ca stat suveran, afirmă Arrasmith. „Moldovenii deja înțeleg ce se întâmplă atunci când interesele occidentale și rusești se bat cap la cap”, scrie autorul.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG