Linkuri accesibilitate

Presa central-europeană în vremea „iliberalismului”


Un panou informativ la amabsada Rusiei de la Praga
Un panou informativ la amabsada Rusiei de la Praga

O conferință despre presiunile asupra televiziunilor și radiourilor publice în țările grupului de la Vișegrad: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria.

La Praga avut loc o conferință despre presiunile asupra televiziunilor și radiourilor publice în țările grupului de la Vișegrad: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria.

Praga a găzduit o întrunire a experților în problemele mass-media tocmai când cehii și slovacii sărbătoreau la mijlocul lunii noiembrie o nouă aniversare a „revoluției de catifea”, care a dus la prăbușirea regimului comunist cehoslovac și la una din cele mai reușite tranziții la economia de piață și democrație liberală din Europa centrală și de răsărit.

Reputația de „campioană” a tranziției a Cehiei (despărțită pașnic de Slovacia la 1 ianuarie 1993) nu a dispărut cu totul, cel puțin în ce privește presa. De aceea, la reuniunea din noiembrie de la Praga s-a vorbit mai puțin despre problemele radioteleviziunii publice din Cehia și mult mai mult despre colegele ei din Polonia, Ungaria și într-o măsură mult mai mică Slovacia.

Starea alarmantă a radioteleviziunii poloneze, care mai nou se numește „națională”, nu „publică”, a fost prezentată de Piotr Pacewicz, ziarist polonez independent.

Piotr Pacewicz a spus că încrederea publicului în radioteleviziunea națională poloneză a scăzut dramatic în ultimii ani, de când ea s-a transformat și mai mult într-un instrument de propagandă al guvernului conservator de la Varșovia, dominat de PiS, partidul lui Jaroslaw Kaczynski.

Slovacia a fost reprezentată la dezbaterea din ultima zi a conferinței de la Praga de jurnalista Zuzana Kovacic Hanzelova.

Zuzana a plecat în urmă cu câteva luni de la radioteleviziunea publică din Slovacia după o lungă dispută pe teme editoriale și etice cu noul șef al instituției, numit de parlament. Potrivit Zuzanei, care și-a dat demisia împreună cu alți 24 de colegi, sub conducerea noului șef, televiziunea publică din Slovacia s-a apucat brusc să prezinte într-o lumină favorabilă un anume partid din coaliția de guvernare și chiar să vehiculeze teorii conspiraționiste.

Ziaristul din Ungaria, Gabor Kardos, care nu lucrează în sectorul public de presă, a spus la conferința de la Praga că radioteleviziunea ungară nu se poate plânge că ar duce lipsă de fonduri.

„Radioteleviziunea din Ungaria dispune de 300 de milioane de euro pe an”, a spus Gabor Kardos, adâugând de îndată că această sumă demnă de invidiat de alte organizații de presă din regiune este folosită aproape exclusiv pentru a promova politicile guvernului conservator al premierului Viktor Orban. Sumele mari de bani investite în funcționarea televiziunii și radioului de stat îi permit lui Orban să creeze un monopol informațional, mai ales că agenția de presă de stat, MTK, subordonată și ea guvernării își difuzează știrile gratuit, ajunând astfel pe diferite canale la foarte multă lume.

Participanții la conferința pe temele presei publice, de la Praga, s-au întrebat printre altele cum ar putea fi salvată independența radioteleviziunilor de acest tip în țările Grupului de la Vișegrad.

Zuzana Kovacic Hanzelova, de la Bratislava, a spus că în țara ei independența presei a primit un ajutor neașteptat de la un eveniment tragic: uciderea ziaristului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, cel mai probabil de către elemente mafiote aflate în legături cu guvernul. Dublul asasinat din iarna trecută a dus la demisia premierului țării, dar și la o mobilizare a societății civile în sprijinul jurnalismului independent. „Pe moment, părem salvați”, a spus Zuzana.

Ce face Uniunea Europeană ca să prevină declinul și mai mare al independenței presei în țările central-europene? - a întrebat moderatorul conferinței, ziaristul ceh Adam Cerny. Participanții din Polonia, Ungaria și Slovacia au căzut de acord că Bruxelles-ul poate face mai mult pentru încurajarea jurnalismului alternativ, dar nu poate interveni direct în gestionarea televiziunilor și radiourilor naționale. O asemenea intervenție nu ar face decât să dea apă la moară guvernelor naționaliste cum sunt cel de la Varșovia sau cel de la Budapesta, care ar da semnalul de alarmă asupra unei noi presupuse încălcări a suveranității naționale de către UE.

Discuțiile despre soarta radioteleviziunilor publice din Europa Centrală și răsăriteană au avut loc în cadrul conferinței Prague Media Point, ajunsă la ediția a 5-a și organizată în perioada 15-17 noiembrie, la Praga de firma Keynote cu sprijinul mai multor fundații și instituții germane, cehești și din alte țări.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

Previous Next

XS
SM
MD
LG