Linkuri accesibilitate

Ping-pong-ul strategiilor de apărare este un spectacol ieftin (Oazu Nantoi/deschide.md)


Cei mai mulţi bani din bugetul de stat ajung în puşculiţa PLDM (newsmaker.md).

Ziarul de Gardă publică un sondaj printre experţi despre numirea lui Dmitri Kozak în calitate de emisar special al Kremlinului pentru relaţiile comerciale cu R. Moldova. Nicolae Osmochescu, expert în relaţiile internaţionale, observă că Rusia nu a renunţat şi nici nu va renunţa la planul eşuat de federalizare a R. Moldova cunoscut cu denumirea „planul Kozak”. „Dmitri Kozak se va ocupa de federalizarea R. Moldova, mai mult decât Rogozin”, spune expertul. Totodată el nu anticipează mari schimbări în relaţiile economice şi comerciale după această numire. „Trebuie să fii un mare naiv să crezi că D. Kozak se va ocupa de relațiile economice şi comerciale şi nu se va implica în problema transnistreană. El pentru asta e trimis”, crede fostul combatant pe Nistru, Anatol Caraman. Şi analistul Oazu Nantoi consideră că Dmitri Kozak vine cu o singură atribuție, cea de „preluare a controlului geopolitic din partea Federației Ruse asupra R. Moldova, în schimbul unor favoruri pentru un grup de persoane, simbolurile cărora sunt Plahotniuc, Dodon și Shor”, spune Oazu Nantoi.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:53 0:00
Link direct

La acelaşi subiect, TV8.md inserează opinii ale deputaţilor. În timp ce democratul Andrian Candu spera că numirea lui Kozak ar putea duce la îmbunătățirea relațiilor moldo-ruse, alți parlamentari cred că demnitarul ar putea crea și mai multe probleme între cele două țări. „Vin nori negri de-asupra Moldovei”, avertizează Mihai Ghimpu. „Bănuiesc că e venit ca să pregătească terenul pentru a federaliza republica pentru că el e specialist în această problemă”, afirmă liberalul. Şeful fracţiunii liberal democrate Tudor Deliu consideră că revenirea lui Kozak ar putea stagna procesul de soluționare a conflictului transnistrean. „Trebuie să ne așteptăm la unele surprize în viitorul apropiat”, spune Deliu. Popular-europeanul Eugen Carpov consideră că este un gest mai mult neprietenesc. „Rusia va încerca să promoveze prin domnul Kozak aceleași principii și interese pe care le-a avut în 2002-2003, atunci când s-a elaborat documentul de tristă amintire, „planul Kozak””, crede Carpov.

Care ar fi interesele marilor puteri faţă de Transnistria în acest moment? Este una din întrebările la care răspunde directorul executiv al Institutului „Viitorul”, Igor Munteanu, în cadrul unui interviu la tribuna.md. „Nu văd să existe semne că cineva ar dori să recunoască un stat transnistrean independent, nici măcar Rusia n-o face, iar în contextul anexării Crimeii, există o politică de nerecunoaștere a enclavelor separatiste, care se aplică inclusiv secesiunii tiraspolene”, spune Munteanu. El observă totuși că există un anumit interes de a împinge „părțile în conflict” spre concesii reciproce, prin „pași mici”, ceea ce ar putea crea și anumite ambiguități cu privire la finalitatea acestora, afirmă, între altele, Igor Munteanu.

Reporterii portalului deschide.md au întrebat mai mulţi analişti ce cred despre viziunea alternativă a preşedintelui Igor Dodon la strategia națională de apărare aprobată joi de Parlament. Editorialistul Nicolae Negru spune că e neclară iniţiativa şefului statului de a publica un document alternativ, din moment ce chiar Igor Dodon e cel care a trimis strategia ce fusese adoptată de Parlament. „Mi se pare că Dodon se teme să pară nefavorabil în fața Moscovei, deoarece, în această strategie, se vorbește despre principala amenințare la adresa securității și anume trupele ruse din Transnistria. E o încercare a se disculpa în fața Moscovei, deoarece această Strategie va supăra mult Moscova”, spune Negru. Analistul Oazu Nantoi consideră că acest ping-pong al strategiilor este un spectacol ieftin. „Aceasta-i un circ de cinci bănuți în care se mimează existența Parlamentului care, chipurile, reprezintă poporul”, afirmă Oazu Nantoi.

Newsmaker.md analizează într-un articol rapoartele financiare trimestriale ale partidelor. Cei mai mulţi bani din bugetul de stat ajung în puşculiţa PLDM. Suma se ridică la 4,3 milioane de lei şi constituie peste 90 la sută din suma totală transferată din buget partidelor. În articol se aminteşte că sursele bugetare sunt transferate formaţiunilor funcţie de rezultatele opţinute la ultimele alegeri parlamentare şi locale. Formaţiunile PD, PSRM, PCRM şi PL primesc şi ele finanțări consistente de la buget. O a doua sursă de finanţare o constituie donațiile. De cele mai consistente au beneficiat Partidul Shor şi cel al socialiştilor. Cât ţine de cotizaţii, cele mai mari le acumulează PD. e vorba de peste 11 milioane de lei în ultimele şase luni. În articol se aminteşte că acum câteva luni în presă au apărut înregistrări audio care sugerau că membrii dintr-o organizaţie teritorială a PD raportează că achită cotizaţii fără a le dona de fapt. Cu îşi cheltuie partidele fondurile, citiţi pe newsmaker.md.

Cătălin Dumitriu scrie pe cotidianul.md despre ceea ce numeşte el „dictatura” din Republica Moldova. „Dictatura lui Plahotniuc se apropie de final pentru că au îndrăznit să treacă o imaginară linie roșie a lucrurilor care nu se fac. Anularea alegerilor pentru Primăria Chișinău este cartea greșită trasă de Plahotniuc din teancul cu care trișează de atâția ani un popor”, scrie autorul. El insistă că atunci când lumea se schimbă, dictaturile dispar, iar în cazul Moldovei se va întâmpla în august atunci când se anunţă o amplă manifestaţie de protest. „Este vorba, până la urmă, de cea mai mare spaimă a lui Plahotniuc și de încremenitoarea lui neputință de a lupta împotriva acesteia”, crede autorul. „Refuzați să mai trăiți așa cum vrea Plahotniuc și clanul său. Cereți de la viață ce vi se cuvine! Aveți curaj și înțelegeți că Moldova este și țara voastră”, îndeamnă, între altele, Cătălin Dumitriu.

XS
SM
MD
LG