Linkuri accesibilitate

Pericolele pe care le aduce Moldova pentru securitatea din estul Europei (Dan Dungaciu pentru Coridianul)


Revoista presei matinale de la Chișinău

Ziarul Adevărul publică o analiză realizată de Dionis Cenuşă pentru agenţia IPN despre c ear putea însemna pentru R. Moldova preşedinţia română în Consiliul UE. “România ar putea folosi preşedinţia în Consiliul UE pentru a schimba radical statu-quo-ul din Moldova în cadrul Consiliului Uniunii Europene, care se va extinde pe o perioadă de 6 luni începând cu 2019”, se declară convins autorul. Rezerva lui e legată de faptul că Bucureştiul va trebui, însă, să-şi ajusteze obiectivele funcţie de dezideratele Finlandei şi Croaţiei, cu care va face un trio la preşedinţia Consiliului UE. Priorităţile Croaţiei ar putea fi îndreptate spre accelerarea aderării Balcanilor de Vest la UE, planificată până în 2025, atenţionează analistul. România ar putea totuşi profita de această preşedinţie pentru: 1. a sprijini recunoaşterea perspectivei europene a R. Moldova; 2 sporirea interconectării energetice şi 3. pentru a pleda cauza moldovenească în cadrul Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, dar şi pe lângă NATO, în vederea fortificării capacităţilor moldoveneşti de apărare.

Ziarul de Gardă publică un interviu cu fostul premier liberal-democrat Valeriu Streleţ, care de la plecarea din politică s-a ţinut departe de presă. Partea cea mai interesantă din acest interviu ţine de răspunsul lui Streleţ la întrebarea despre Vlad Filat, fostul lui şef de partid. Streleţ susţine că nu discută cu Filat, nu i-a cerut nici o întrevedere în locul de detenţie şi crede că Filat a depăşit anumite linii. “Atunci când un politician îşi asumă rolul de lider naţional, nu trebuie să depăşească anumite linii roşii sfinte, bătute în cuie. Dlui le-a depăşit, în înţelegerea mea. N-o să numesc aceste linii roşii, dar partea tristă e că aceste linii roşii sunt călcate în picioare zilnic, de alţi potentaţi ai zilei şi nimic nu se întâmplă, pentru că ei sunt blindaţi, dotaţi cu instrumente cu care să se auto-apere”, a menționat Valeriu Streleț în cadrul unui interviu pentru ZdG.

Prin legile amnistiei fiscale și a cetățeniei prin investiții Chișinăul este pe cale să detoneze o adevărată bombă la frontiera NATO și UE, susține analistul politic român Dan Dungaciu în cadrul unui interviu pentru Cotidianul.md. Analistul vorbește despre pericolele pe care le aduce Republica Moldova pentru securitatea estului Europei. “Nu cred că se putea imagina ceva mai eficient care să spargă și ultimele cioburi ale imaginii Republicii Moldova decât legea amnistiei fiscale. Practic e fără precedent ca un stat în care s-au spălat 22 de miliarde dolari, bani rusești și din care a dispărut cel puțin un miliard, să vină cu asemenea măsuri. După invalidarea alegerilor de la Chișinău, R. Moldova mai vine cu un record în spațiul ex-sovietic! Înainte de a identifica vinovații pentru furtul miliardului și mecanismele prin care aceste lucruri au fost posibile,– că doar cinci ani se țin în arhivă urmele electronice ale tranzacțiilor financiare, autoritățile trec deja la acoperirea vinovaților, la premierea lor, acum îi invită să îi spele, și la acoperirea acestor mecanisme ale fraudei de stat care a avut loc în Republica Moldova”, comentează Dungaciu.

Într-un articol din Ziarulnational.md, Nicolae Negru formulează mai multe reproşuri la adresa colegilor de breaslă jurnalişti. Motivul e că au relatat triumfător cum simpatizanții lui Șor i-au „măturat la propriu” din Orhei pe un grup de simpatizanți PPDA-PAS care veniseră să „tulbure apele”. Simpatizanții PPDA și PAS nu erau prezentați ca victime ale fărădelegii, ci ca provocatori: veniseră să „tulbure apele”, adică să bulverseze starea de satisfacție și beatitudine ce domnește la Orhei, grație primarului tâlhar, firește. În prima linie a orheienilor „revoltați” se afla o proaspătă primăriță care figurează și ea în raportul Kroll. Negru explică că, de fapt, simpatizanții sau, mai corect, mercenarii lui Șor i-au împiedicat pe niște cetățeni, care din întâmplare sunt afiliați cu PPDA și PAS, să-și exercite dreptul lor la o întrunire, nu le-au permis să-și exprime nemulțumirea față de actuala putere. Avem de a face prin urmare cu încă un caz de îngrădire a dreptului la exprimare, de încălcare a libertăților omului, doar că de data aceasta optica jurnalistică s-a inversat și ceea ce era rău a devenit bun. “Orheiul nu este orașul lui Șor, chiar dacă a fost ales primar acolo, Orheiul face parte din Republica Moldova și autoritățile de acolo trebuie să se supună legilor și Constituției Republicii Moldova. Așa cum arată azi, orașul a fost capturat de un tâlhar și este guvernat după niște reguli banditești, nu democratice. Va reacționa Procuratura Generală?” se întreabă autorul.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG