Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu, membri ai Consiliului de Experţi LARICS, publică pe Adevarul.ro un articol întitulat „De Centenar (centenarul Marii Uniri a românilor de la 1918), Chişinăul a respins Eurasia. Bucureştiul, prins în ofsaid”. Autorii vorbesc despre relația dintre România și R. Moldova ca despre „dragoste în vremea holerei” şi critică dur politica externă a României faţă de Republica Moldova. Ei cred că aceasta trebuie să se schimbe urgent, Bucureştiului imputându-i-se „lipsa de discernământ” în atitudinea sa față de guvernările de la Chișinău. În altă ordine de idei, autorii optează pentru modificarea urgentă în R. Moldova a legislaţiei electorale şi introducerea votului pentru parlamentare în două tururi. Pentru că „dincolo de respingerile internaţionale unanime, legea electorală votată de Binom este menită să pulverizeze, pur şi simplu, şansele pro-europenilor/pro-românilor să trimită deputaţi în parlament”. Autorii exemplifică prin faptul că municipiul Chişinăul „a fost împărţit ca un tort, pe felii strategice în aşa fel încât aglomerațiile mari cu români să fie secționate şi risipite în diverse circumscripţii electorale. Astfel după o simulare făcută la Chişinău, din cele 11 circumscripţii uninominale, în actuala configurație, 9 ar fi câştigate de socialişti la alegerile parlamentare”.
Istoricul și analistul politic de la București Armand Goșu este citat de RFI (rfi.ro) cu declaraţia că, după alegerile primarului de Chișinău, îi este „milă de instituțiile de la București, de la MAE, SRI, SIE, până la Administrația Prezidențială. Toate au jucat pe mâna lui Plahotniuc și au mizat pe candidații lui - „tehnocrata” Silvia Radu şi „socialistul pro-rus” Ivan Ceban..... și au pierdut”. „Poate că e timpul unei analize mai serioase (făcută de cineva din afara sistemului, chiar cineva din afara României, americani sau britanici, de ce nu germani), iar băieții care au produs această mizerie numită „politica României față de Basarabia” să facă obiectul unor anchete serioase. Prezența lor „la butoane” reprezintă o mare vulnerabilitate pentru securitatea și politica regională ale României”, a mai remarcat Goșu.
Şi încă o consideraţiune de peste Prut: Sebastian Zachmann scrie în Adevarul.ro că „scrutinul pentru primăria Chişinăului arată că la alegerile parlamentare din toamnă dreapta europeană are şansa să învingă stânga pro-rusă şi să orienteze din nou ţara spre Vest”. Potrivit autorului, „problema va fi din nou Plahotniuc”, deoarece, așa cum se estimează, „e imposibil ca partidele conduse de Maia Sandu şi Andrei Năstase să obţină majoritatea în parlament”, iar celelalte partide de dreapta, PL şi PUN (ambele unioniste), riscă să nu treacă pragul electoral”. „Dar cum va arăta o Alianţă Maia Sandu-Andrei Năstase-Plahotniuc, în condiţiile în care primii doi au făcut din Plahotniuc emblema corupţiei peste Prut?”, se întreabă autorul. „Soluţia există: o mobilizare exemplară la urne a electoratului de dreapta i-ar putea lăsa pe Plahotniuc şi pe Dodon în afara guvernării”, consideră el.
Printre comentariile locale, unul apare pe Radiochisinau.md aparţinând analistului politic Anatol Țăranu. Pentru o victorie a dreptei și la alegerile parlamentare este necesară o coaliție largă, similară celei din al doilea tur pentru Primăria Chișinăului. Principala concluzie a alegerilor din Chișinău este, după părerea lui Ţăranu, că victoria pentru opoziția pro-europeană constă în coeziunea forțelor și crearea unei liste comune. Au existat iluzii, așa cum au demonstrat localele, că Chișinăul poate fi câștigat de o alianță din doar trei partide. Alegerile din Chișinău au demonstrat că o asemenea combinație politică este insuficientă pentru a câștiga alegerile. Năstase a câștigat alegerile doar atunci când a fost susținut de toate partidele proeuropene. Acest învățământ este unul fundamental pentru alegerile parlamentare.
Alţi doi analişti care comentează rezultatele turului doi marşează pe o altă concluzie a scrutinului: Moldova nu ar fi un stat capturat aşa cum s-a insistat mult până acum. Într-un articol publicat de Ava.md, jurnalistul Valeriu Reniță susține că înfrângere la turul II au suferit acele ONG-uri de elită și acei experți politici, via manipulatori, care în ultimii cinci ani spun că în Moldova nu funcționează deloc instituțiile democratice. „Dacă democrația nu ar fi fost funcțională, dacă țara într-adevăr ar fi fost capturată de elita de la guvernare, cum în mod paradoxal afirmă unii experți, Năstase ar fi suferit o înfrângere în mod univoc, consideră jurnalistul.
La fel, Nicolae Negru, scrie în Ziarulnational.md: „faptul că liderul unui partid de opoziție devine primarul capitalei, în condițiile unei prezențe relativ modeste la vot (ceea ce înseamnă că nu ne aflăm în condiție de „revoluție”), poate ridica un prim semn de întrebare asupra gradului de „capturare” a statului și poate fi un început de discuție despre perspectiva unei coaliții proeuropene și, implicit, a dezoligarhizării Republicii Moldova după alegerile parlamentare din toamnă”. Autorul spune că acest lucru „poate fi cu respectarea condiției puse de Bruxelles privind recuperarea miliardului furat și pedepsirea hoților și complicilor din instituțiile statului”. „Discuțiile vor depinde, firește, și de realismul PAS și PPDA”, precizează Negru.
Petru Bogatu afirmă pe Deschide.md că la ultimele alegeri municipale „am scăpat de Ceban și PSRM, partidul megafon al lui Putin în Republica Moldova. Foarte bine, desigur, că ne-am descotorosit de el măcar în capitală. Chișinăul a demonstrat că niciodată nu va permite să învingă partida filorusă”. „Dar cu ce ne-am ales? – se întreabă Bogatu. - Am votat, în disperare de cauză, pentru că n-aveam încotro, o etichetă proeuropeană pentru un produs politic îndoielnic. Nu mai vorbesc de originile obscure ale Platformei DA care nu-i decât o aripă politică a businessului lui Victor și Viorel Țopa”, crede analistul.
Agerpres.ro citează un apel făcut de reprezentanți a peste 100 de primari din Republica Moldova care au semnat Declaraţiile de Unire cu România către Guvernul şi Parlamentul de la București în care cer să înființeze o instituţie „care să coordoneze relaționarea cu primăriile unioniste din Republica Moldova”. „Noi am simţit în ultima perioadă o deschidere din partea autorităţilor române, considerăm că avem tot dreptul moral să cerem susţinere de la statul pe care noi dorim să-l reunim”, a declarat unul dintre semnatarii apelului citat de agenție.
Noi.md scrie despre proiectul Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2018-2025, aprobat de Guvern, „document care nu a fost supus dezbaterilor publice, însă a avut o rezonanță majoră în mediul jurnalistic și în cel al experților, provocând numeroase obiecții și propuneri”. În articol, pe lângă alții, este citat politologul și doctorul în istorie Boris Șapovalov care a declarat că „un atac puternic și concentrat asupra mass-mediei, asupra libertății de exprimare are loc în toată lumea. Noi trebuie să înțelegem că se desfășoară un război informațional global, în care, volens-nolens, am fost implicați și noi”. Potrivit lui Șapovalov, „și acum contra noastră – a Moldovei – muncesc forțe ideologice masive. Împotriva Republicii Moldova acționează deschis peste 200 de ONG-uri și fonduri, 80% dintre care se finanțează din bugetele de stat ale SUA, României și un șir de țări europene. E complicat să ripostezi”.
Iar „Novosti Pridnestrovia” (novostipmr.com) publică o analiză a ultimei runde de negocieri în formatul „5+2” de la Roma făcută de ministrul de Externe al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene Vitali Ignatiev. Demnitarul transnistrean a remarcat, între altele, că la Roma „a fost examinată și problema dosarelor penale motivate politic deschise cetățenilor Transnistriei. […] Soluționarea acesteia este prioritară, deoarece este o problemă corelată cu libertatea de circulație. […] Orice încercare de a interpreta altfel înțelegerile noastre sunt contraproductive și nu au perspective”, a spus Ignatiev.
