Am văzut deunăzi cum premierul Pavel Filip a fost revoltat de gestul incorect al unui vameş. Am văzut cum Pavel Filip a luat apărarea unui cetăţean care a primit pe nedrept o amendă de 900 de lei la vamă. Domnul Filip părea foarte supărat, a spus că a examinat cazul cu pricina, a spus că cetăţeanul nu trebuia să fie amendat, a spus că banii îi vor fi returnaţi şi a opinat că asemenea vameşi hiperzeloşi n-ar trebui să mai lucreze.
„Să nu ne mai batem joc de oameni!” a spus răspicat premierul şi sintagma asta îmi mai răsună şi acum în urechi.
Ce fain ar fi ca nimeni să nu-şi mai bată joc de cetăţenii Republicii Moldova!
Vreau să spun iată ce. Cetăţeanul cu pricina e un norocos. Au mai fost pesemne de-a lungul anilor şi alţi cetăţeni nedreptăţiţi, dar cîţi dintre ei au ajuns să fie apăraţi de premier? Şi-apoi, premierul nici nu ar trebui să repare toate aceste probleme. Ar trebui vama să funţioneze ireproşabil.
„Să nu ne mai batem joc de oameni!” sună bine, dar e un deziderat oarecum neverosimil. Căci în anii independenţei de oameni şi-au bătut joc metodic nu doar nişte indivizi fără scrupule, ci şi maşinăria statală care roade n-a adus.
Acum stau şi mă gîndesc dacă chemarea lui Pavel Filip va deveni aici o regulă sau va fi dată imediat uitării…
Pavel Filip a apărat un cetăţean nedreptăţit şi asta e frumos. Acest gest ne face să dăm frîu liber fanteziei. Dar poate premierul poate să facă şi mai multe? Poate el e în stare să returneze banii ciordiţi din trei bănci? Poate el e în stare să anuleze şi dubioasa amnistie fiscală? Aşteptăm cu strîngere de inimă minunile!
