Linkuri accesibilitate

Patrimoniul cultural moldovenesc între UNESCO și neant


Nu ar fi fost nevoie de campanii pentru a restaura siturile istorice, dacă erau mai multe eforturi pentru prevenirea degradării lor.

Din 1991, doar în Chișinău au fost distruse aproape 80 clădiri istorice, alte zeci fiind ruinate sau în stare avansată de degradare. Problemele nu se rezumă aici. Proasta gestionare și intervențiile iresponsabile distrug potențialul turistic al multor regiuni rurale din Republica Moldova și le împiedică să ajungă în lista patrimoniului mondial UNESCO. De locurile lăsate de izbeliște în schimb își aduc aminte activiștii civici, care lansează campanii de informare și adună fonduri pentru a reanima siturile culturale și istorice. Experții însă spun că fără asistența statului schimbările vor fi anevoioase. Relatează Natalia Sergheev.

La începutul lui aprilie, rețelele de socializare s-au umplut cu zeci de imagini cu persoane care țineau în mâini panouri pe care scria „Locul Acesta Contează”.

Mesagerii benevoli ai campaniei alegeau să facă poze în fața unor clădiri importante pentru ei sau pentru comunitate, în speranța să scoată astfel în evidență valoarea lor subestimată.

Unul dintre inițiatorii acestui proiect Victor Popovici spune că astfel vrea să trezească spiritul civic al cetățenilor, care e crucial când e vorba de protecția patrimoniului cultural.

„Am observat că în țara noastră, din păcate, cetățenii adesea au o atitudine mai ignorantă față de tot ceea ce înseamnă patrimoniu cultural imobil și respectiv unul dintre scopurile noastre e să informăm, să educăm și să îndemnăm la acțiune.”

Europa Liberă: La ce tipuri de acțiune?

„Atitudinea mai respectuoasă față de patrimoniul cultural imobil, asta fiind case tradiționale, sculpturi de tot soiul, vernaculare ș.a.m.d. Clădiri istorice, monumente de arhitectură și îndemnăm cetățenii să fie mai curioși față de astfel de monumente, în calitate de proprietari să fie mai responsabili și să contribuie la valorificarea lor.”

Conceptul inițiativei „Locul Acesta Contează” a fost inspirat dintr-un proiect similar cu același nume din Statele Unite, numit This Place Matters, care avea menirea să lanseze discuții în rețelele de socializare despre păstrarea siturilor istorice. La două luni după lansare în Republica Moldova, inițiatorii spun că deja au cu ce se mândri – tot mai multe persoane vor să afle cum să se implice în păstrarea patrimoniului cultural din țară.

Campania „Locul Acesta Contează” este doar una dintre multiplele inițiative de acest gen. Numai pe platformă de finanțare colectivă Guvern24 sunt 40 de proiecte active la secțiunea Construcție și Renovare. Există istorii de succes, cum ar fi restaurarea Fântânei Cadânei, realizată la inițiativa unui grup de tineri. O altă campanie recentă este Luminează Circul, în care trupa Gândul Mâței a organizat un concert la Circ pentru a sensibiliza publicul la nevoia de a proteja puținele monumente culturale rămase.

Nu ar fi fost nevoie de campanii pentru a restaura siturile istorice, dacă erau mai multe eforturi pentru prevenirea degradării lor. Totuși, căutarea vinovaților este un drum spre nicăieri, e nevoie de implicarea tuturor, spune activistul civic Adrian Pleșca, președintele de onoare a proiectului Orașul Meu – un ONG a cărui misiune este „dezvoltarea creativă a orașului Chișinău”. Printre inițiativele lor de rezonanță se numără organizarea festivalului de Artă Urbană și pictarea scării Trandafirilor.

„Patrimoniul arhitectural… degradarea lui a început din perioada când Chișinăul era sovietic și cumva se încerca să se șteargă urmele trecutului prin instituirea arhitecturii sovietice. Acum, în perioada Republicii Moldova, el degradează din cauza că oamenii de afaceri, primăria, au început să perceapă orașul nu ca un spațiu mare de promenadă, în care oamenii trebuie să trăiască și să coexiste frumos cu cultura și cu arhitectura, dar ca un spațiu de oficii, un spațiu unde foarte ușor își pot pune businessurile lor.”

Adrian Pleșca
Adrian Pleșca

Autoritățile au elaborat Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020” în care păstrarea patrimoniului cultural este trecută pe lista de priorități. Documentul a fost salutat de experți, fiindcă promitea vărsări importante de bani în domeniu. Totuși, de la zis până la făcut este cale lungă. Experții afirmă că milioanele de lei alocați pentru ocrotirea monumentelor culturale din Republica Moldova întârzie să ajungă la destinații concrete.

Autoritățile trebuie să lucreze atât cu societatea civilă, cât și cu agenții economici dacă vor să miște lucrurile din loc, afirmă Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

„Vorbind de arhitectura civilă, conacele boierești, în mare parte, din cele peste 50 pe care le avem în registrul monumentelor, jumătate sunt proprietate privată. Aici sunt proprietarii responsabili de a investi în restaurarea, reabilitarea lor. Care sunt în proprietatea statului, cred că aici trebuie să venim cu proiecte de parteneriat public-privat prin care agenții economici interesați în valorificarea lor prin crearea de pensiuni, centre culturale multifuncționale, statul să le dea cu titlul gratuit. Eu cred că se poate de făcut derogare de la lege ca aceste bunuri să nimerească în mâinile unor administratori, proprietari responsabili, cu atitudine responsabilă față de patrimoniul cultural.”

Ce rol l-ar putea avea în povestea asta cetățeanul? Urbaniștii în repetate rânduri au atenționat că diversele intervenții iresponsabile și voluntariste le operează cetățeanul de rând și, mai rar, autoritățile. Prin urmare, proprietarii de imobile sunt cei care ar trebui să păstreze elementele tradiționale ale caselor părintești atunci când le renovează ori când le modernizează.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG