Confidențialitatea informațiilor, fie ale angajaților, fie ale angajatorilor, este un subiect aduse de români din ce în ce mai frecvent la CEDO. După ce anul trecut Curtea de la Strasbourg a condamnat România pentru încălcarea articolului 8 al Convenției europene a drepturilor omului (dreptul la respectarea vieții private) într-un caz în care o firmă a concedia un angajat după ce i-a monitorizat și accesat comunicările electronice (cazul Bărbulescu contra României), Curtea europeană dă dreptate într-o cauza recentă CNSAS (Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității), într-un caz în care un angajat al instituției a fost concediat după ce a divulgat informații confidențiale.
Cazul Catalan împotriva României, care aduce în fața CEDO un angajat al CNSAS și justiția română, întărește jurisprudența în ceea ce privește confidențialitatea datelor din instituțiile publice. Practic, CEDO consideră că atunci când un angajat semnează un acord de confidențialitate, nu poate invoca articolul 10 al Convenției (libertatea de expresie), pentru a divulga public informații clasificate. Cazul vizează concedierea unui funcționar public (dl. Catalan), care a lucrat pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pentru dezvăluirea informațiilor prin publicarea unui articol care susținea că un lider religios a colaborat cu Securitatea (fosta poliție politică sub regimul comunist), în condițiile în care CNSAS nu își exprimase încă poziția oficială în acel caz, explică pentru Europa Liberă Patrick Titiun, şeful de cabinet al președintelui CEDO. Curtea a explicat că prin publicarea unui număr redus de documente extrase dintr-un dosar s-a produs riscul manipulării opiniei publice. La 22 martie 2001, cotidianul național „Libertatea” a publicat un articol semnat de fratele dlui Catalan, intitulat: „În tinerețe, Teoctist. [patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, aflat în funcție] a fost probabil gay”.
Articolul reproduce, printre altele, extrase facsimile din două documente nepublicate din anii 1949 și 1957 din arhivele Securității: o notă internă rezumativă care preciza că Teoctist fusese membru al „Legiunii" (Mișcarea Legionară) și un document care conține transcrierea unui interviu între un ofițer al Securității și un informator care povestea că Teoctist era homosexual. Articolul explică faptul că aceste documente au fost puse la dispoziția ziarului de dl Catalan, în calitatea sa de istoric.
Însă dl Catalan, explică CEDO, avea o datorie de loialitate față de CNSAS, al cărui rol și funcție era de a oferi publicului informații fiabile și credibile. Prin urmare, Curtea a considerat că CNSAS a avut dreptul în mod legitim să considere că poziția publică luată de angajatul său într-un subiect sensibil din domeniul său de cercetare a compromis iremediabil raportul de încredere care trebuia menținut între organizație și oficial.
Europa Liberă: Dle Titiun, încă un caz adus la CEDO de români, pe tema confidențialității informațiilor la locul de muncă. De acesta dată, în cauza Catalan este vorba de o instituție publică (CNSAS), spre deosebire de cazul Barbulescu, unde era vorba de un firmă privată.
Patrick Titiun: „Cauza Catalan împotriva României se referă la un funcționar care a fost concediat pentru că a divulgat presei informații, fără acceptul angajatorului său. Dl Catalan lucrează pentru CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității). Dl Catalan semnase un acord de confidențialitate. A divulgat însă informațiile presei și atunci angajatorul său i-a cerut explicații. Dl Catalan a refuzat să ofere aceste explicații, ca atare a fost revocat. A deschis acțiune în justiție în România, care a estimat că eliberarea sa din funcție este justificată.
Justiția română nu i-a dat așadar dreptate, ca atare dl Catalan s-a adresat CEDO. Curtea a decis că a avut loc o violare a libertății de expresie a dlui Catalan, dar că pe de altă parte, orice funcționar are datoria de a fi rezervat, de a fi discret. Or, dl. Catalan a divulgat informații presei fără acordul angajatorului său. În virtutea legii române, el a divulgat informații din CNASAS, o instituție specială, ai cărei angajați trebuie să păstreze confidențialitatea informațiilor la care au acces.
Prin indiscreția sa, dl Catalan a pierdut încrederea de care se bucura în cadrul instituției. Acesta este motivul pentru care judecătorii care au analizat cazul au considerat că dlui Catalan nu i-a fost încălcată libertatea de expresie. Este, așadar, un caz care nu este definitiv. Decizia va fi definitivă după trei luni. În acest termen, oricare dintre cele două părți poate solicita reexaminarea cazului de către Marea Cameră a CEDO.”
Europa Liberă: „Și dacă dl Catalan ar fi divulgat aceste informații doar familiei sale? Ar mai fi fost un caz pentru justiția română și pentru CEDO?
Patrick Titiun: „Ceea ce i s-a reproșat dlui Catalan este divulgarea acestor informații publicului. Actualmente, angajații CNSAS sunt obligați să respecte secretul profesional. Ca atare, în mod normal, o dată cu semnarea acordului de confidențialitate, un salariat nu poate divulga secrete profesionale. Nu sunt sigur dacă în cazul în care aceste informații ar fi rămas doar în familie, ar mai fi fost violată Convenția (pentru apărarea drepturilor omului). Însă sunt convins că informațiile la care a avut acces dl Catalan erau informații sensibile. Ca atare, el a intrat în posesia acestor informații cu titlu personal și nu ar fi trebuit să le divulge nimănui.”
Europa Liberă: Criticii ar putea spune că astfel de decizii ale CEDO pun o baza legislativă pentru a frâna jurnaliștii să publice informații din instituțiile publice. Dar publicul are dreptul să știe tot ce se întâmplă în instituțiile care trăiesc din banii celor care plătesc taxe, nu?
Patrick Titiun: „Absolut. Publicul are dreptul să fie informat. Jurnaliștii au datoria și dreptul de a furniza informații publicului. Jurnaliștii au dreptul de a crea, dar funcționarii publici au obligația de a respecta confidențialitatea informațiilor. Dl Catalan avea obligația de a garanta confidențialitatea, fiind conștient că, în caz contrar, ar putea fi obiectul unor sancțiuni disciplinare.”
