Linkuri accesibilitate

PAS s-a alăturat criticilor împotriva legii ce permite „vânzarea” cetățeniei.

Noua lege care permite investitorilor străini să obțină relativ rapid cetățenia moldoveană continuă să stârnească critici. În vreme ce guvernarea prezintă inițiativa ca pe o cale de a aduce bani la buget și de a face mediul de afaceri mai prietenos pentru investitori, criticii spun că ea are lacune etice și chiar poate pune în pericol securitatea națională favorizând afaceri necurate. Acest din urmă argument a fost invocat chiar astăzi de PAS – partidul condus de fosta candidată la președinție Maia Sandu.

Deşi cetăţenia prin investiţie nu este o inovaţie moldovenească, ba chiar mai multe state mici au câştigat, o arată analizele FMI, sute de milioane de dolari făcând uz de acest instrument, proiectul moldovenesc nu încetează să adune critici. Din ce motive?

Cele invocate astăzi de membrii formaţiunii PAS coincid în mare parte cu ale Centrului Naţional Anticorupţie, care a criticat cu asprime intenţia spunând încă anul trecut într-un aviz trimis Parlamentului că propunerea „vine în contradicţie cu interesul public şi creează un pericol direct şi iminent la adresa securităţii statului”.

Formaţiunea de opoziţie PAS împărtăşeşte pe deplin şi criticile formulate recent de Transparency International, care a spus că, la fel ca abandonata lege a amnistiei fiscale, şi această intenţie creează riscul legalizării banilor murdari.

Suplimentar, partidul PAS spune că puterea vrea să transforme Republica Moldova într-un offshore. Membrii formaţiunii au cerut astăzi procuraturii să-i ancheteze pe autori – un grup de cinci deputaţi în frunte cu speakerul Andrian Candu – ca să stabilească dacă nu au scopuri infracţionale, iar guvernului – să nu dea curs regulamentului prin care Ministerul Justiţiei propune să se alice norma, până la o evaluare a unor instituţiilor competente precum e FMI.

Vice-preşedintele PAS, Igor Grosu:

Igor Grosu
Igor Grosu

„Nicăieri în lume nu există condiţii atât de lejere de obţinere a cetăţeniei ca în acest proiect. Cu excepţia ţărilor offshore, desigur, în care observăm că autorităţile au tendinţa să transforme Republica Moldova. În mod firesc, aceste investiţii merg direct în afaceri şi hârtii emise de corporaţii, nu în hârtii de valoare de stat. Se va ajunge la situaţia în care se vor mulge bani din bugetul de stat. Există riscul ca cetăţenia moldovenească să fie obţinută foarte uşor de persoane cu trecut dubios din Rusia, ţări din Asia, Africa, America Latină. Şi există riscul ca banii din miliardul furat să revină prin interpuşi acasă.”

Solicitat de noi, Ministerul Justiţiei, Vladimir Cebotari, şi-a apărat din nou regulamentul de aplicare a normei ca fiind „securizat” împotriva la toate riscurile invocate de oponenţi, inclusiv cele formulate anterior de CNA, şi a spus că cei care-l critică cel mai probabil nu l-au citit:

Vladimir Cebotari
Vladimir Cebotari

„Mai recomand o dată la toată lumea de bună credinţă să citească în mod repetat acest regulament şi atunci va vedea că jumătate din el este dedicat măsurilor de control până la acceptare, anume pentru a preveni şi pentru a da titlu de eligibilitate persoanelor care nu reprezintă risc pentru ordinea publică, dar şi au reputaţie ireproşabilă. Mai mult, aş sugera tuturor să consulte şi trimiterile din proiect, adică legislaţia penală, altă legislaţie la care sunt trimiterile din proiect. Îmi pare rău să constat că toate discuţiile în jurul acestui subiect se fac fără a se pătrunde în substanţa materiei.”

Nu este clar dacă FMI va da curs solicitărilor de genul celei lansate astăzi de PAS să analizeze un subiect care nu vizează direct programul de colaborare cu guvernul moldovean. Răspunzând unor solicitări, inclusiv celei formulate de Europa Liberă, reprezentanţa locală a FMI ne-a pus la dispoziţie o analiză a instituţiei financiare datând 2015 din care rezultă că în majoritatea statelor ce au aplicat cu succes acest instrument, cetăţenia nu se oferă imediat, ci abia după derularea investiţiilor, iar solicitanţii sunt nevoiţi să achite şi nişte taxe suplimentare, de aplicare şi de due diligence, adică să acopere ei costul verificărilor pe care trebuie să le efectueze autorităţile. Un articol publicat de Europass, un ONG care la fel a studiat subiectul, şi preluat de publicaţia cu profil economic mold-street.md, formulează următoarea concluzie: proiectul moldovenesc se deosebeşte printr-o „generozitate” prea mare şi suspectă a autorităţilor, prin urmare, ar trebui revizuit.

XS
SM
MD
LG